Amigadalectomia la copii și adulți – când se efectuează înlăturarea amigdalelor

0
92

Amigdala palatină se dezvoltă mai mult după naștere si este considerată ca fiind cu activitate de apărare cât și un focar de infecție. Amigdala cu acțiune fiziologică de apărare se poate transforma la un moment dat în focar de infecție. Acest lucru a fost arătat deja prin practica medicală. Agenții patogeni din mediul extern pătrund prin amigdale în organism. Prin sistemul său criptic, amigdala palatină devine focar de infecție, astfel microbii pot oricând să afecteze organismul, dacă au reușit să pătrundă în interirul acestuia. Totul depinde de rezistența imunobiologică a organismului. Dacă aceasta este scăzută și mai apar și alți factori precum sunt: lipsa de odihnă, răceala, epuizarea fizică, un regim de viață necorespunzător, epuizarea psihică, traumatismele locale, este foarte posibil ca bariera imunobiologică amigdaliană să fie ruptă și microbii să invadeze organismul. Cert este faptul că în amigdale se produc celule limfatice. În urma invaziei microbiene se înmulțesc foliculii limfatici care reacționează sub acțiunea infecțiilor microbiene și a toxinelor produse de acestea.

Amigdale palatine
Amigdale palatine

Copiii sunt cei care pot ajunge la amigdalectomie datorită amigdalitelor repetate. Îmbolnăvirea amigdalelor în mod repetat se produce din cauza regimului de viață. Copilul poate suferi de infecții cu germeni patogeni virulenți sau de boli infectocontagioase mai ales dacă respiră pe gură. În anotimpurile reci se poate produce o scădere a rezistenței imunitare locale sau generale a organismului și astfel dezvolta amigdalite. În aceste cazuri trebuie prevenită amigdalita acută deoarece aceasta poate produce o boală de focar.

La pacientul care suferă infecții repetate se poate ajunge la extirparea amigdalelor hipertrofiate. În general este vorba despre o hipertrofie funcțională de suprasolicitare a amigdalei și nu de o inflamație cronică. Amigdalele sunt foarte mari și îngreunează respirația, iar uneori pot produce și probleme de fonație și deglutiție. Este comprimată și trompa lui Eustachio și se poate suferi de otite și complicații ale acestei boli. Cei mai afectați sunt copiii mici.

Atât copiii dar și adulții pot suferi de boli de focar. Cele mai multe amigdalectomii se fac la copii. Exemple de boli de focar pot fi: pericardita, glomerulonefrita, endocardita, poliartrita reumatică, miocardita, etc. Amigdalita de focar este diferită de amigdalita cronică. În cazul acesteia din urmă amigdalele sunt mici, se fixează cicatricial de țesuturile din jur, au colorit ruginiu-roșiatic, au cripte amigdaliene cu lichid cu microbi și leucocite, apar ganglioni tumefiați în zona subangulomandibulară; starea persoanei este în general alterată, pare foarte obosită și palidă.

Înainte de pubertate se produce hipoplazia țesutului limfatic deci începe procesul de involuție al amigdalelor. De asemenea are loc un început de metaplazie fibroscleroasă a vaselor, a sistemului reticular și îngroșarea mucoaselor. Prin acest proces de involuție fiziologică, prin dispariția țesuturilor cu rol functional dar și prin îngroșarea epiteliului se ajunge la o scăderea a permeabilității epiteliului și pentru microbi. În concluzie funcțiile amigdalelor sunt reduse, se spune că amigdalele sunt îmbătrânite. În acest fel scade și activitatea de apărare fiziologică dar și cea de focar de infecție.

728×90 sub articol
DISTRIBUIȚI

LĂSAȚI UN MESAJ