Angina pectorală – cum prevenim durerea în piept care apare la efort sau la emoții

0
61

Angina pectorală este numită și stenocardie. Face parte din categoria sindroamelor coronariene care se datorează în principal afecțiunilor arterelor coronariene. Angina pectorală este unul din aceste sindroame care se caracterizează prin durerea de tip coronarian. Alte sindroame sunt: infarctul miocardic și sindromul coronarian intermediar.

Angina pectorală, dureri atroce, Foto: stemcelltreatmentclinic.com
Angina pectorală, dureri atroce, Foto: stemcelltreatmentclinic.com

Angina pectorală se manifestă prin crize de durere declanșate la efort fizic, la frig și emoții intense. Un bolnav de angină pectorală poate suferi o astfel de criză chiar în timpul mersului, din cauza efortului pe care îl face în timp ce se deplasează mult timp pe jos.

La acest sindrom, durerea este atroce chiar ceea ce implică încetinirea efortului, indiferent care ar fi acela. De regulă durerea iradiază spre umărul stâng, spre marginea internă a membrului superior stâng, la nivelul ultimelor două degetele de la mâna stângă. Bolnavul este cuprins de un sentiment de teamă, de anxietate, este speriat de durerea intensă care pare că îi taie respirația. O astfel de criză poate dura cel mult 15 minute, în general se termină după 2-3 minute. Ea poate ceda spontan sau cu ajutorul administrării de nitroglicerină.

La angina pectorală, inima nu prezintă modificări decât în timpul crizei. Dacă se fac investigații se poate constata aplatizarea sau negativarea undei T și subdenivelarea segmentului ST. Deși crizele sunt dramatice, doar în timpul lor pot fi constatate aceste modificări electrocardiografice. După încetarea crizei, examenul fizic al inimei este negativ, modificările dispar la electrocardiogramă. Pentru diagnostic se face proba de efort și se ia în calcul anamneza.

Angina pectorală poate fi produsă de anemie, scăderea hemoglobinei sau a numărului de celule roșii, hipotensiunea arterială, bradicardie. Poate fi o angină pectorală stabilă în care durerea apare doar în timpul stresului emotional extrem sau efortului, sau poate fi instabilă când durerea apare chiar și în stare de repaus, la temperaturi scăzute sau în timpul somnului.

Riscul de angină pectorală crește la persoanele care fumează, sunt sedentare, au vârsta înaintată, fac exerciții fizice intense sau chiar exagerate. De asemenea, un risc mare au cei care suferă de alte afecțiuni coronariene, de obezitate, hipertensiune arterială, hiperlipidemie, diabet zaharat, aritmie, hipertiroidie, sau au rude de gradul unu cu boli de inimă.

Persoanele care au angina pectorală spun că durerea apare retrosternal și poate iradia în brațe și degete, dar în special în mâna stângă și ultimele două degete (inelar, mic) de la mâna stângă. De asemenea, ei spun că simt un disconfort și o presiune în piept, dar și în spate, între omoplați, la gât, în zona maxilarului și chiar la lobul urechii. Dintre simptomele pe care ei le prezintă în cadrul anamnezei fac parte și dificultățile de respirație, stările de greață, vărsături, transpirație, oboseala, stare generală de rău, greutate în piept, amețeală, nevoia de aer, anxietate. Medicul va căuta semnele bolii și va verifica veridicitatea simptomelor descrise de pacient. Pentru aceasta va face un examen fizic care constă în depistarea unor semne care pot să arate existența unor anomalii ale glandei tiroide, bătăi neregulate ale inimii, hipertensiune arterială. Cu ajutorul aparatului Holter (care se va aplica timp de 24 de ore pacientului) se va înregistra activitatea cordului și astfel se va putea depista și modificările ce apar în timpul crizei de angină pectorală. O altă metodă folosită pentru pacienții suspectați de angina pectorală este coronarografia care poate arăta aspectul vaselor de sânge, dacă acestea sunt îngustate sau prezintă plăci de aterom pe pereții lor și care cresc riscul de infarct miocardic. Fluxul de sânge redus la nivelul inimii poate duce la apariția aritmiilor din cauza faptului că mușchul inimii nu pompează suficient sânge la inimă. Infarctul miocardic este foarte periculos, poate include insuficiență cardiacă, edem pulmonar, embolie pulmonară.

728×90 sub articol
DISTRIBUIȚI

LĂSAȚI UN MESAJ