Astmul bronșic – principalele cauze, simptomele și metode de tratament recomandate de medicii specialiști

0
38

Astmul bronșic este un sindrom ce se manifestă prin reducerea calibrului bronhiilor. Crizele astmului bronșic sunt de dispnee respiratorie și apar datorită edemului mucoasei bronșice, spasmelor și hipersecreției acestei mucoase. În general, debutul unei crize de astm are loc înainte de vârsta de 25 de ani sau după vârsta de 50 de ani. Antecedentele familiare sau personale sunt și ele un factor al dezvoltării astmului bronșic. Unele crize se manifestă datorită influenței corticosteroizilor. Bronșita cronică poate da complicații, fenomene alergice și poate duce la bronșită astmatiformă. Bronșita asmatică este o formă de astm care s-a infectat și care se manifestă prin crize astmatice.

Inflamația bronhiilor
Inflamația bronhiilor

În cazul astmul bronșic apar crize tipice care se produc mai ales noaptea. Uneori astfel de crize sunt activate și de stimuli emoționali și climaterici. O criză de astm bronșic începe brusc, bolnavul este nelniștit, suferă de dispnee, de hipersecreție și prurit. De asemenea, poate strănuta în exces, poate lăcrima și avea dureri de cap, cefalee. Expirația este șuierătoare, apare senzația de lipsă de aer, nevoia de a ieși afară sau la fereastră pentru a respira profund, nările sunt dilatate iar ochii sunt injectați. Când încep accesele de tuse uscată înseamnă că se apropie sfârșitul crizei de astm. Tusea este supăratoare deoarece expulzarea secrețiilor de spută albicioasă și vâscoasă se face cu mare dificultate. După cum spun medicii, astmul bronșic este un sindrom și nu o boală. Din păcate bolnavul care are acest sindrom nu se mai vindecă, moare astmatic, simptomele fiind dificile, cu evoluție îndelungată, ele se pot doar ameliora. Persoanele care suferă de astm bronșic au de obicei o sensibilitate ereditară la acest sindrom, o hipersensibilitate bronșică, o reactivitate mai mare la factori alergeni (cum sunt: praf, polen, scuame, păr, produse alimentare, medicamente, fungi din mediul înconjurător, etc. Unii oameni pot avea crize de astm bronșic din cauza Penincilinei, a Aspirinei, sau la contactul cu alergeni alimentari din lapte, carne și ouă. Alergenii de acest tip ajută la formarea de anticorpi care aderă la bazofilele din țesuturi și din sânge și la recontactul cu alergenul poate declanșa reacții alergice, așa numitele crize de astm.

Astmul bronșic poate da complicații de emfizem pulmonar, infecții bronho-pulmonare, cord pulmonar, insuficiență respiratorie, dilatații bronșice, bronșite cronice, pneumopatii. În funcție de intensitatea simptomelor astmul bronșic se clasifică în astm de intensitate redusă, astm cu dispnee continuă, astm cu dispnee paroxistică, stare de rău astmatică. La tineri apare frecvent forma clinică de astm bronșic pur și astmul bronșic impur, iar la persoanele cu vârsta peste 40 de ani se manifestă astmul bronșic intrisec. Starea de rău astmatic este o formă severă de astm la care crizele sunt îndelungate, de 1-2 zile, violente, nu se manifestă prin tuse și expectorație, dar apare asfixia, polipneea, cianoza, somnolența și apoi coma.

Producția de mucus în bronhiile inflamate
Producția de mucus în bronhiile inflamate

Măsurile preventive sunt foarte importante în cazul acestui sindrom.

Bolnavii de astm bronșic trebuie să renunțe la fumat, să evite locurile unde se fumează (și fumatul pasiv le face rău). De asemenea, astfel de persoane nu trebuie să se expună la noxe respiratorii, la medii poluate. O măsură preventivă este și evitarea aglomerațiilor deoarece în caz contrar se pot expune la viroze respiratorii mai ales în perioada epidemiilor de acest fel. În anumite forme de astm se recomandă tratamentul cu aerosoli. De asemenea medicamentele (Eritromicină, Biseptol, Ampicilină) sunt indicate în prevenirea și tratamentul recidivelor bronșice. O altă măsură preventivă importantă este evitarea mediului alergizant.

Astm bronșic, Foto: msata.org
Astm bronșic, Foto: msata.org

Metode de tratament în cazuri de astm bronșic:

Pentru tratamentul astmului bronșic și a bronșitei cronice se recomandă hidratarea adecvată a bolnavului, gimnastica respiratorie, cura balneară, climaterapia, imunoterapia, kineziterapia, speleoterapia în saline. Antibioticele ajută în tratamentul astmului bronșic, este utilizată Oxacilina sau Tetraciclina deoarece acestea combat infecțiile și nu dau efecte alergice. În crizele de astm se recomandă medicamente mucosolvante și expectorante, sedativele de tipul Bromovalului. În cazul astmului cu dispnee continuă nu ajută bronhodilatatoarele, trebuie folosită corticoterapia pentru că doar aceasta poate opri crizele de astm în aproximativ 24 de ore. În plus, sunt eficiente medicamentele antibiotice, sedativele, vacinurile. Corticoterapia este o metodă de tratament eficientă în astmul bronșic. Se folosește medicamentul Prednisol și medicamente de protecție ca de exemplu: vitamina K, regim alcalin, desodat, antiacid și suplimente de calciu. În anumite cazuri se folosesc medicamente antitusive, tranchilizante, Morfină.

728×90 sub articol
DISTRIBUIȚI

LĂSAȚI UN MESAJ