Ce este malabsorția și permeabilitatea intestinului la om? Care sunt factorii ce favorizează sindromul de malabsorbție

0
82

Sindromul de malabsorbție cuprinde o serie de afecțiuni nutriționale și digestive și care se produc atunci când substanțele nutritive nu sunt absorbite în mod normal în intestin sau nu sunt absorbite în cantitate suficientă. O astfel de nutriție defectoasă se datorează unor tulburări intestinale care se referă la deteriorarea procesului de absorbție, sau la incapacitatea aparatului digestiv de a asigura aprovizionarea organismului.

Tulburări intestinale, Foto: healthtap.com
Tulburări intestinale, Foto: healthtap.com

Intestinul subțire este o parte a aparatului digestiv și cuprinde duoden, jejun, ileon. Prima este partea fixă, iar celelalte două sunt mobile, formează bucle sau anse intestinale. Duodenul este în formă de potcoavă, în el se deschid canalul principal al pancreasului și canalul coledoc. Sucul intestinal este secretat de mucoasa intestinală și realizează digestia bolului alimentar, care ajunge la acest nivel al tubului digestiv. Jejunul și ileonul prezintă mucoasa cu vilozități intestinale ceea ce face ca suprafața de absorbție a substanțelor nutritive să fie mai mare decât în duoden. Amestecarea conținutului intestinal cu sucurile gastrice este realizată prin contracțiile ritmice ale musculaturii intestinului subțire, care este în două straturi. În urma contactului cu mucoasa are loc absorbția intestinală și astfel nutrienții înaintează și în circulația celulelor.

Mucoasa stomacului
Mucoasa stomacului

Stomacul depozitează doar o perioadă de timp hrana, aceasta este amestecată cu sucul gastric și se formează chimul gastric, care este ca o masă păstoasă. Sucul gastric are acid clorhidric, mucus, enzime și apă. Enzimele sunt activate de acidul clorhidric, acesta din urmă are rol de asemenea și în prevenirea alterării bolului alimentar. Mucoasa stomacului este protejată de aciditate și acțiunea enzimelor prin mucus. În plus, pepsina este un ferment al sucului gastric care este eliberată în stomac în formă inactivă, are denumirea de pepsinogen și devine pepsină când intră în contact cu acidul clorhidric. În stomac hrana este transformată din punct de vedere chimic de lipaze și proteaze – care sunt enzime digestive. Stomacul secretă și factorul intrisec ce are rol important în absorbția vitaminei B12. Dacă apare un deficit parțial sau o lipsă a acidului clorhidric în sucul gastric (hipoclorhidrie, anaclorhidrie) se produc carențe de vitamina B12.

Boala Celiacă, o afecțiune cronică a intestinului, Foto: archive.constantcontact.com
Boala Celiacă, o afecțiune cronică a intestinului, Foto: archive.constantcontact.com

Sindromul de malabsorbție poate fi cauzat de factori genetici, de boli cu deficiențe imunologice, cum sunt: boala celiacă, alergia la lapte, afecțiunile like-sprue și atrofia gastrică. Alți factori care favorizează acest sindrom sunt reprezentați de enterite, limfangiectazia intestinală și rectocolita ulcerohemoragică. Persoanele care suferă de enteropatie glutenică pot avea anumite deficite enzimatice intestinale care sunt dipeptidazice. Alte afecțiuni imunitare sunt anemia Biermer și atrofia gastrică, cu malabsorbție severă a vitaminei B12. La copiii care au enterită alergică după consumul de lapte se produc simptome de malabsorbție, diaree, anemie, stare de rău. În plus, astfel de pacienți pot să aibă și alergie la cereale sau produse din soia și uneori crize de astm, rinită, urticarie și eczeme.

Flora intestinală, Foto: juicing4crohns.com
Flora intestinală, Foto: juicing4crohns.com

Anumite afecțiuni ale tractului digestiv pot produce popularea excesivă cu floră de tip colonic a intestinului subțire. În duoden și jejun flora este reprezentată de lactobacili anaerobi, difetroizi, streptococi, fungi grampozitivi. În ileon sunt germeni bacteroizi, clostridii și coliformi. Prin aciditatea gastrică flora este menținută în limitele normale și are rol biologic, digestiv. Flora microbiană excesivă poate cauza afecțiuni ale tractului digestiv asociate cu malabsorbția. Stările de tulburări intestinale sunt semnalate prin: diaree, balonare, fermentații accentuate, distensia stomacului, dureri abdominale, greață, astenie, pierderea poftei de mâncare, vărsături. Flora microbiană are un rol important în producerea sindromului malabsorbției de aceea medicul recurge la anumite teste de laborator, examene radiologice pentru a verifica acest lucru. În cazuri de gastrite erozive, jejunite ulcerative, enterite regionale, rectocolite sau boala celiacă se produc inflamații și leziuni de tip ulcerativ ceea ce afectează mucoasa intestinală și cauzează malabsorbția. Tumorile maligne și polipii sunt alte cauze ale sindromului de malabsorbție. Boala Whipple și alte afecțiuni ce au efect asupra circulației limfatice pot fi de asemenea factori de risc. Gastritele (atrofică, Ménétrier), sindromul de intestin scurt pot cauza astfel de tulburări nutriționale și digestive. Specialiștii în domeniul medical spun despre sindromul de malabsorbție că se manifestă prin simptome atât de variate încât este uneori destul de dificil de stabilit cauza care a produs această afecțiune. Factorii pot fi genetici, sau pot ține de condițiile de igienă (contaminări microbiene, parazitare, fungice), ori de schimbarea regimului alimentar, de contaminări din zonele vizitate (anumite parazitoze sunt specifice regiunilor tropicale). La copii, malabsorbția poate cauza întârzieri de creștere, intoleranțe alimentare (mai ales la lapte), stări de diaree după consumul unor anumite alimente. Potrivit medicilor, majoritatea pacienților cu malabsorbție au simptome de crampe, diaree, tulburări de tranzit, balonare abdominală, dureri locale, meteorism, dispepsie, paloare, transpirații nocturne, amețeli, tahicardie. La persoanele care au boli intestinale – diverticuli, boala Crohn, boala Whupple – principalele simptome sunt de diaree și dureri abdominale.

Din cauza acestei afecțiuni, apare deficitul proteic care duce la impotență, metroragii, hipotiroidie, sterilitate, hipotrofie ovariană și testiculară, insuficiență suprarenală. Deficitul de vitamine liposolubile și de calciu sunt cauzele malasimilării grăsimilor. Denutriția cauzată de pancreatitele cronice, enteropatii sau intervențiile chirurgicale la stomac, dar și afecțiunile digestive sunt factori de risc ai osteoporozei și colapsului vertebral. Sistemul osos este afectat negativ prin decalcifiere este un factor de risc și al producerii frecvente de fracturi la diferite solicitări sau al deformării osoase. Dacă apare un deficit proteic combinat cu un deficit lipidic se produc și afecțiuni ale mucoaselor și tegumentelor: eritem, eczeme, urticarii, keratite. Deficitul de vitamina K produce tulburări de coagulare a sângelui, apariția echimozelor la tegumentele membrelor superioare sau inferioare în urma unor traumatisme. De asemenea, acest deficit poate duce la gingivoragii, hemoragii digestive, hematurii. Carența de vitamina A produce hipercheratoza foliculară, descuamarea palmelor și a dosului mâinilor. Lipsa de vitamine se produce în sindromul de malabsorbție și tratamentul constă în corectarea acestui deficit. Absența factorului intrisec este cauza carenței de vitamina B12 și acest lucru duce la dezvoltarea anemiei, hipercromiei, macrocitozei. În afecțunile jejunului apare deficitul de acid folic și care produce de asemenea anemie. Alți factori care favorizează sindromul de malabsorbție sunt afecțiunile pancreatice: tumorile (cauze ale maldigestie și malabsorbție), pancreatita (duce la denutriție severă), fistulele pancreatice, litiaza, fibroza chistică pancreatică (produce insuficiența prancreatică). Malabsorbția poate să apară și datorită afecțiunilor hepatobiliare, dar mai rar ca în cazul afecțiunilor gastrice și pancreatice.

728×90 sub articol
DISTRIBUIȚI

LĂSAȚI UN MESAJ