Descoperă cât de grav este embolismul pulmonar – blocajul total sau parțial al arterei pulmonare

0
65

Emobolismul pulmonar este o tromboză venoasă care afectează circulația venoasă. Poate fi depistat greu în faza sa incipientă, deoarece este asimptomatic. O tromboză venoasă profundă apare în cazuri de repaus prelungit la pat, la femeile care iau frecvent anticoncepționale sau sunt însărcinate. Desigur există și factori care țin de anumite boli.

Embolismul pulmonar, Foto: drugdangers.com
Embolismul pulmonar, Foto: drugdangers.com

În cazuri de embolism acut minor semnele bolii apar târziu când este deja afectată și pleura, astfel forma de embolism este deja avansată. Se mai numește și infarct pulmonar, deși termenul este cam dur, deoarece boala nu implică nevroză ci doar o exudare de lichid și celule în alveole, care dispar în câteva zile. Simptomele principale sunt: hemoptizie, durere pleuretică, crepitanțe fine și frecături ale pleurei. Tratamentul se face cu heparină. La bolnavii de embolism pulmonar masiv acut este obsturat mai mult de jumătate din arborele arterial pulmonar și astfel apar tulburări hemolitice. În cazuri grave se produce insuficiența ventriculară dreaptă acută care poate da tahicardie, creșterea presiunii venoase centrale, dureri asemănătoare celor caracteristice anginei pectorale. Unii pacienți intră în stare de șoc și chiar își pierd conștiința. De asemenea, la astfel de persoane cu embolism pulmonar masiv acut apare o perturbare acută a ventilației pulmonare ce dă dispnee, hiperventilație, tahipnee. Se poate produce și o scădere acută a debitului cardiac și mai ales a celui drept, o insufieciență ventriculară dreaptă, respirație scurtă și intrarea în stare de șoc.

Pentru stabilirea diagnosticului se face un examen fizic al inimii, un examen radiologic, ECG, arteriografia pulmonară sau examen scientigrafic. În embolism pulmonar masiv acut, rezultatele examenului fizic vor arăta un suflu de insuficiență tricuspidiană, tahicardie, accentuarea zgomotului II pulmonar, hipotensiune arterială și distensie jugulară. Prin examen ECG se pot depista anumite modificări la nivelul inimii și anume: o dilatare a ventriculului drept, insuficiența coronariană funcțională și ischemie. Prin investigație de radiografie pulmonară se obțin informații cu privire la severitatea embolismului.

La pacienții cu tromboză venoasă profundă, dureri pleuretice, hemoptizii, creșterea progresivă a respirației scurte cu lipsa sincopei și presiuni crescute în artera pulmonară, este vorba despre embolismul pulmonar masiv subacut. Mai rar apare și hipertensiunea pulmonară tromboembolică cronică care este o boală foarte gravă ce nu se poate vindeca, se administrează doar anticoagulante pentru ameliorarea simptomelor. Medicii stabilesc tratamentul în funcție de tipul de embolie pulmonară. În primul caz, de embolie pulmonară minoră este recomandat un tratament simptomatic care ajută la vindecare fără a lăsa sechele. Aceasta este o formă ușoară a bolii deoarece nu apar tulburări hemodinamice. În cazul emboliei pulmonare masive acute se aplică resuscitarea pacientului prin oxigenoterapie folosindu-se masca sau intubația traheală. Se administrează Na bicarbonic în perfuzie și se fac alte proceduri dacă este vorba despre un bolnav care a intrat în colaps (ex. masaj cardiac). Se aplică și tratamentul cu medicamente anticoagulante, trombolitice, se face embolectomie pulmonară. Cel mai frecvent se utilizează heparina ca anticoagulant. În cazuri de tromboembolism cronic se administrează medicamente anticoagulante care prelungesc durata de viață. Din păcate pentru astfel de bolnavi nu există un tratament eficient, ei mor în cel mult 5 ani în 80% din cazuri.

728×90 sub articol
DISTRIBUIȚI

LĂSAȚI UN MESAJ