Guta, boală manifestată prin inflamatia articulațiilor – prevenire și tratament prin alimentație adecvată

0
160

Guta se manifestă în special prin creșterea concentrației plasmatice de acid uric. Este o tulburare metabolică ce se caracterizează prin atacuri repetate de artrită acută. În plus au loc depuneri de urați în articuțiile extremităților și zonele adiacente lor. Guta poate fi primară sau secundară. În cazuri de gută primară apare o creștere a concentrației plasmatice de acid uric și depunerea de cristale de urat de sodiu în unele țesuturi. Guta secundară apare la persoanele care suferă de leucemie cronică, metaplazie mieloidă sau policitemie primară.

Guta, boală manifestată prin inflamatia articulațiilor, Foto: answers.com
Guta, boală manifestată prin inflamația articulațiilor, Foto: answers.com

Potrivit medicilor există o tendință de creștere a concentrației plasmatice a acidului uric la femeile care au avut părinți bolnavi de gută și, la acestea, boala apare după instalarea menopauzei. Hiperuricemia poate fi întâlnită în artrită gutoasă (mai exact poate fi asociată cu această boală) dar și in cazuri de insuficiență renală, atunci când rinichii nu reușesc să elimine normal produsele finale azotoase. De asemenea, afecțiunea se produce în situații de distrugere a nucleoproteinelor în traumatisme tisulare. Extinderea leziunilor tegumentare poate duce la creșterea uraților în plasmă.

Și persoanele sănătoase pot prezenta variații ale acidului uric plasmatic. De exemplu femeile, înainte de menstruație, au tendința de a ajunge la un nivel mare de acid uric plasmatic. Cantitatea de acid uric eliminată zilnic de un bărbat (care nu consumă proteine în exces) este de 300-350 mg.

Guta este o boală metabolică ereditară. Persoanele care prezintă simptome caracteristice acestei tulburări pot fi urmași ai bolnavilor de gută. De asemenea, s-a constatat faptul că bolnavii de hiperuricemie pot suferi și de artrită gutoasă. Guta apare mai ales la bărbați (în 95% din cazuri), este rară la copii, iar artrita gutoasă se dezvoltă la adolescenți. Dacă boala apare la tineri are o evoluție gravă și poate provoca poliartrită sau nefrită; la persoanele de 60-80 de ani guta se manifestă moderat.

Din păcate simptomele de gută sunt dureroase. Apar inflamații la articulații, umflarea acestora sau a degetului mare de la picior. La persoanele de vârstă medie și care suferă de artrită gutoasă, simptomele de debut sunt grave, cu stări de durere profundă la articulațiile degetelor picioarelor. Crizele dureroase se manifestă îndeosebi noaptea, dar uneori apar și ziua. În timpul crizei articulația este inflamată, caldă și roșie, pielea este lucioasă iar venele dilatate temporar. Producerea edemului se face foarte repede și este intens, astfel încât umflătura depășește cu mult articulația. La persoanele care sunt încălțate și apare criza de artrită este posibil să fie în imposibilitatea de a-și elibera piciorul din cauza edemului format. Uneori durerea este chiar insuportabilă. După ameliorarea crizei, scade senzația de tensiune, dispare roșeața, pielea rămâne subțiată, apare mâncărimea și apoi descuamarea. Treptat funcția articulară revine la normal după câteva zile. La tineri apar și stări febrile care țin câteva zile.

Perioadele de criză sunt urmate de cele de acalmie, când nu apar simptome deloc. Crizele se manifestă mai ales în anumite anotimpuri – toamna și primăvara. Cu cât boala este mai avansată cu atât sunt afectate un număr mai mare de articulații. Dintre acestea pe primul loc sunt: articulațiile picioarelor, mâinilor, gleznelor, genunchilor, umerilor. La cartilajele nearticulare se pot forma depozite tofice, de exemplu la ureche în cazuri de gută cronică. Unele depozite pot fi mai mari de 5 cm, altele sunt de forma unor noduli. Deși există în zona respectivă, nodulii pot fi asimptomatici sau pot provoca doar reacții inflamatoare vizibile. Acestea au un colorit roșiatic sau alb-gălbui.

Există și o formă de gută care nu se manifestă prin simptome clasice și care se numește gută atopică. Acestă boală apare datorită unei concentrații de acid uric mai puțin ridicată decât în forma clasică de gută dar desigur peste normal.

Bolnavii de gută, în faza incipientă a bolii, pot să nu aibă niciun simptom. Există însă și bolnavi care în stadiul de debut al gutei suferă de cefalee, nicturie, melancolie, grețuri, poliurie, indigestie. Cauzele apariției gutei sunt reprezentate în special de incapacitatea corpului de metabolizare a proteinelor din alimente. Astfel consecințele sunt grave, se formează cristale de acid uric în articulații, corpul produce substanțe nocive și apar dureri și inflamații la nivelul articulațiilor

Prevenirea bolii se face prin evitarea alcoolului, a cofeinei, produselor care pot să perturbe buna funcționare a rinichilor. O alimentație bogată în purine, sardele, prăjeli, organe, creveți pot duce la accentuarea simptomelor de gută. Medicii consideră că alimentația bogată în purine poate produce crizele de gută la pacienții care au această boală. Abuzul de alcool este un factor favorizant al gutei, deci trebuie evitat. De asemenea, băuturile fermentate nu sunt deloc indicate acestor bolnavi. Abuzul de carne roșie, bere, vin roșu, poate determina apariția crizelor de gută.

Pentru eliminarea acidului uric din sânge și prevenirea acceselor de gută se recomandă alimentația bogată în fibre. Indicate sunt legumele, fructele, peștele, sucurile naturale din legume, pătrunjelul, perele, cartofii, strugurii.

728×90 sub articol
DISTRIBUIȚI

LĂSAȚI UN MESAJ