Mușchiul stapedius din urechea mijlocie este cel mai mic mușchi din corpul uman.

0
88

Cum auzim? Ce este mușchiul stapedius? Cum se întâmplă acest proces complex atât de necesar omului? Urechea este alcătuită din urechea periferică și urechea centrală. Urechea periferică este formată din porțiune externă, medie și internă.

Mușchiul stapedius din urechea medie, Foto: muscular-system.blogspot.ro
Mușchiul stapedius din urechea medie, Foto: muscular-system.blogspot.ro

Urechea externă este situată între apofiza mastoidă și articulația temporomandibulară. Cuprinde pavilionul (un țesut fibrocartilaginos) și conductul auditiv extern. Pavilionul este prins de țesuturile adiacente prin ligamente și mușchi. Lobul urechii se află la partea inferioară a pavilionului și este alcătuit din țesut grăsos. Conductul auditiv extern este căptușit cu tegument însă scheletul său este osos. În zona superficială este cartilaginos iar în cea profundă este osos. În continuarea conductului auditiv extern se află urechea medie care cuprinde căsuța timpanică cu trompa lui Eustachio și cavitățile pneumatice ale apofizei mastoidiene. Căsuța timpanică are trei etaje care sunt suprapuse și anume: un etaj superior, unul mijlociu și unul inferior. Primul etaj este epitimpanul sau atica, al doilea este mezotimpanul sau atrium, iar cel inferior este hipotimpanul. Căsuța timpanică are șase pereți din care cel extern – timpanic – are membrana timpanică și zidul atical osos.

Cutia timpanică este formată dintr-un lanț de oscioare parcurse de nervul – coarda timpanului. Ciocanul este osciorul extern și se sprijină pe timpan cu ,,mânerul”, iar ,,capul” este pe atică și se articulează cu nicovala (cel de-al doilea oscior). Nicovala se articulează cu scărița și peretele superior al aticei. Scărița este al treilea oscior care se prinde de fereastra ovală. Astfel se face o legătură între vestibulul labirintic și căsuța timpanică. Mușchiul stapedius se află în urechea medie (sau mijlocie) și este inervat de mușchiul vag și mușchiul facial. Mușchiul stapedius se contractă și atenuează vibrațiile în fereastra ovală. Prin mecanismul său poate reduce simțul auzului, permite adaptarea sensibilității auzului. Mușchiul stapedius din urechea mijlocie este cel mai mic mușchi din corpul uman.

Atât ciocanul cât și scărița sunt acționate prin mușchi și sunt menținute în poziție prin intermediul ligamentelor ce sunt prinse de căsuța timpanică. Căsuța timpanică se prelungește cu trompa lui Eustachio și astfel prin acest conduct comunică cu etajul superior al faringelui. Mastoida este o apofiză a osului temporal, are cavități caracteristice (antrul, celule mastoidiene) și face parte din urechea medie.

În ,,stânca” osului temporal se găsește urechea internă, între conductul auditiv intern și căsuța timpanică. Cuprinde labirintul osos ce are cavitatea centrală – vestibulul – cu 3 canale semicirculare ce se continuă cu canalul cohlear. Urmează căsuța timpanică cu fereastra ovală și fereastra rotundă. Prima se numește vestibulară, iar cea rotundă este cohleară. În labirintul osos se află labirintul membranos separat de primul prin perilimfa (lamă fină cu lichid). Labirintul membranos are trei porțiuni: sacula, tubul cohlear și utricula. Aceasta din urmă se compune din trei canale semicirculare. Cohleea se răsucește în jurul unui ax – columela – în interiorul tubului cohlear. Columela împarte creasta osoasă în rampa timpanică și rampa vestibulară. Organul Corti se află în canalul cohler, are celule senzoriale Corti, celule Claudius și celule de susținere Deiters. Deasupra se află membrana tectoria care intră în contact cu celulele auditive în momentul trecerii undei sonore.

Urechea internă este ,,locul de origine” al nervului auditiv. Urechea are funcția auzului și echilibrului. Undele sonore sunt captate de pavilionul urechii, conduse de conductul auditiv extern spre urechea medie. Acestea pun în vibrație membrana timpanică și lanțul format din cele trei oscioare. Undele ajung prin fereastra ovală la ureche internă, se propagă prin lichidele labirintice, apoi prin rampele cohleei fac să vibreze membranele bazilară și tectoria, acționează organul Corti unde energia lor fizică este transformată în energie nervoasă. Influxul celulelor auditive ajunge la nervul și căile acustice din centrii corticali și prin intermediul sistemului nervos central, prin influențe senzitive, intelectuale, afective și de altă natură sunt transformate în conștiință sonoră.

Video – Canalele urechii: 

728×90 sub articol
DISTRIBUIȚI

LĂSAȚI UN MESAJ