Vrei să scapi de angina pectorală? Încearcă remediile naturale pentru această afecțiune

0
53

Angina pectorală este o maladie care provoacă valuri de durere acută și de apăsare în piept, sau chiar senzație de sufocare. Este o ischemie miocardică tranzitorie, ce apare datorită dezechilibrului acut între nevoia și aportul de oxigen la nivelul miocardului. Datorită acestui dezechilibru nu mai sunt asigurate normal nevoile metabolice ale fibrei miocardice de către circulația coronariană și nu se mai acoperă consumul de oxigen. Astfel, apare spasmul coronarian și simptomele caracteristice anginei pectorale.

Angina pectorală, Foto: healthtap.com
Angina pectorală, Foto: healthtap.com

Durerea este acută, se aseamănă cu senzația de gheară, presiune, arsură, sufocare în piept, între epigastru și faringe. Durerea poate iradia la maxilarul inferior, la baza gâtului, la partea internă a membrului superior (fie el stâng sau drept), îndeosebi la cot, braț, umăr. Se manifestă la efort fizic, când se merge la deal sau se urcă scările, dar și la efort fiziologic, emoțional, intelectual, psihic. O astfel de durere poate speria bolnavul, îi poate produce anxietate, sentimentul că ar putea muri. În general durerea ține 2-3 minute, foarte rar atacul dureros depășește 10 minute. Pentru combaterea durerii se ia nitroglicerină. Dacă prin administrarea nitroglicerinei sublingual, senzația de durere dispare în 1-5 minute, înseamnă că nu este vorba despre un infarct de miocard. Angina pectorală poate fi stabilă sau instabilă. În cazul anginei pectorale stabile crizele de durere apar la efort fizic, psihic sau emoțional. Se produce o creștere a tensiunii arteriale, iar atacurile de durere sunt cauzate în aceleași condiții de efort. Boala poate să dureze luni sau chiar ani de zile. La maladia instabilă este vorba despre o angină pectorală variabilă, atipică, vasopastică. Poate fi o angină pectorală de repaus, poate apărea creșterea frecvențelor crizelor dar și a intensității acestora, iar în plus durerile anginoase pot dura mai mult de 10 minute, fără a fi vorba despre un infarct miocardic. În cazul anginei pectorale instabile crizele dureroase pot să apară în repaus, deci nu sunt agravate de efort. Durerea este intensă și poate să țină mai mult de 10-15 minute. Pulsul și tensiunea arterială pot fi constante în cazul acestei forme de angină pectorală, iar crizele se manifestă ciclic dimineața și noaptea. Această maladie trebuie tratată la timp deoarece, dacă nu se aplică o medicamentație corespunzătoare (pentru eliminarea crizelor) se poate ajunge chiar la deces. În 15-20% din cazurile netratate de angină pectorală instabilă s-a produs infarct de miocard.

Diagnosticul acestei boli se pune de către medicul specialist. Răspunsul la nitroglicerina ce se administrează sublingual la pacient poate fi un semn pentru stabilirea diagnosticului, mai ales în eliminarea infarctului de miocard. Se poate utiliza și examenul la electrocardiogramă dar și cel de ECG, mai ales dacă durerile toracice sunt atipice. Medicul folosește și metode de evaluare a circulației coronariene, a sunetului hemodinamic în angina pectorală. Astfel de metode sunt: ecografia, scintigrama cardiacă și coronarografia (în special pentru o presupusă angină pectorală variabilă). În vederea stabilirii diagnosticului, medicul realizează și alte examinări (endoscopie, test baritat, manometrie esofagiană, test Bernstein) care să ajute în eliminarea unor boli sau afecțiuni principale, care pot da simptome asemănătoare unei angine pectorale atipice. Astfel de boli sunt: hernia hiatală, refluxul gastro-esofagian intens, esofagita, spasmul esofagian. De asemenea, trebuie excluse sindroamele dureroase parietale toracice, musculoscheletale cum sunt: sindromul Tietze, osteoartrita hipertrofică a coloanei sau nevrita intercostală. Pentru depistarea osteoartritei se face radiografie. O altă afecțiune care poate fi confundată cu angina pectorală (datorită simptomelor sale) este aerofagia. Aceasta poate da distensie gastrică și dureri pseudoanginoase. Durerile pot să apară în colonul transvers (unde se produce aerofagia), dar pot fi simțite în torace și pot iradia în regiunea gâtului.

La unele persoane și stresul de zi cu zi poate declanșa simptome de dureri toracice, oboseală, fobie, depresie, crampe musculare, dispnee, amețeală, anxietate. Acestea nu au legătură cu o afecțiune organică întotdeauna, dar sunt o manifestare a sindromului de hiperventilație recurentă produs de stresul excesiv. Acest sindrom poate produce o suferință coronariană la aceste persoane. Pentru tratamentul anginei pectorale este în primul rând nevoie de readaptarea bolnavului la un nou stil de viață. Medicul va oferi anumite prescripții pentru activitatea psihică și în aceea ce privește activitatea fizică, la muncă. Acestea trebuie respectate pentru a se evita crizele dureroase de angină pectorală. De asemenea, bolnavul trebuie să renunțe la fumat, sedentarism, consumul excesiv de cafea. Este recomandat să evite alimentația bogată în grăsimi, să urmeze o dietă de slăbit dacă suferă de obezitate și să respecte întocmai tratamentul pentru anumite boli de care suferă (dacă se descoperă că ar avea hipertensiunea arterială, hipertiroidie, anemie, hipoxemie, diabet, aritmie și altele). Foarte important este să se evite anumiți factori care pot declanșa crizele de angină pectorală. Astfel, trebuie să se reducă mesele copioase, să nu se facă efort excesiv, să se evite frigul, stresul, tensiunile psihice, situațiile conflictuale, factorii fizici, emoționali, să se respecte timpul de muncă corect și acesta să alterneze cu perioade de repaus. În ceea ce privește remediile naturale pentru această boală trebuie luate în calcul și cauzele care duc la îngroșarea sângelui și pot provoca crizele dureroase. Grăsimea în exces, zahărul, colesterolul pot afecta inima, o pot slăbi, și se pot datora alimentației nesănătoase. Astfel acest organ vital al organismului nu mai funcționaeză normal, nu mai poate pompa corespunzător sângele în alte părți ale corpului și provoacă angina pectorală.

Pentru prevenirea anginei pectorale trebuie să se evite consumul de alimente prelucrate, de grăsimi hipersaturate, de zahăr și alcool, în general de produse cu valoare nutritivă scăzută. Trebuie complet eliminat fumatul și redus consumul de cafea. Dieta trebuie să fie formată din fructe și legume, pâine integrală, alimentele care conțin proteine. Se pot alege fasolea, porumbul, cartofii, morcovii, sfecla roșie, ouăle, peștele, carnea fără pieliță de curcan și de pui. Aerisiți foarte bine camera dimineața, la fel și spațiile în care lucrați sau locuiți, aerul pe care îl respirați trebuie să fie curat. Din punct de vedere medical, pentru angina pectorală se recomandă nitroglicerina mai ales pentru oprirea crizelor dureroase. Se pot folosi tablete de 0,5 mg. O astfel de tabletă se introduce sub limbă, are efect rapid, în mod normal durerea trece în 2 minute. Nu are acțiune toxică pentru niciun organ din corp, este tolerată perfect de organism, poate să dea o senzație de căldură neplăcută în limbă, ca o ușoară arsură. Cei care suferă de angină pectorală trebuie să aibă mereu acest medicament la ei pentru a-l folosi imediat la primele semne de criză. Pentru prevenirea crizelor de angină pectorală, medicul poate recomanda medicamentele betablocante sau antagoniști ai calciului, care ajută la scăderea tensiunii arteriale, la combaterea aritmiilor ventriculare, a spasmelor coronariene. De exemplul persoanele care suferă de diabet sau astm bronșic nu pot lua betablocante și li se va recomanda Nifedipină. În cazuri de angină pectorală instabilă medicul recomandă repaus la pat, tratament cu diazepan, anticoagulante, aspirină, terapia cu oxigen. În cazuri grave se recurge la intervenția chirurgicală, care, în majoritatea cazurilor, ajută la eliminarea crizelor, la creșterea duratei de viață.

728×90 sub articol
DISTRIBUIȚI

LĂSAȚI UN MESAJ