Suferi de alopecie areată? De obicei, acesta nu este un motiv de alarmă, deoarece nu este o afecțiune contagioasă și poate apărea sporadic. Alopecia areată reprezintă o afecțiune dermatologică, o pierdere inflamatorie a părului, pe zone izolate, în mod normal la nivelul scalpului. Cauza pierderii părului nu a fost stabilită clar de către medici. Plăcile alopecice, fără păr, sunt rotunde sau ovale și au dimensiuni destul de reduse, cu diametrul de 1-5 cm.
Alopecia areată este mai frecventă la copiii sub 16 ani. Nu apare mai mult la bărbați sau la femei, ambele sexe sunt afectate aproximativ la fel. Afecțiunea este destul de rară, dar nu este exclus să apară la orice vârstă. Persoanele care au rude ce au suferit de alopecie areată sunt predispuse genetic la această afecțiune. Potrivit medicilor, aceasta este una din cele mai frecvente alopecii inflamatorii și poate fi localizată nu doar la nivelul scalpului, afecțiunea apare și la barbă, sprâncene, gene, zona inghinală și a axilelor.
După cum am spus mai sus, factorii genetici sunt foarte importanți, medicii au constatat că 20% dintre pacienți sunt cu istoric familial de afecțiune a părului de tipul alopeciei areate. Alte cauze ale afecțiunii sunt: anemia pernicioasă, tiroida Hashimoto, inflamațiile din apropierea foliculului pilos, vitiligo și alte boli autoimune. Alopecia areată face parte și ea din categoria bolilor autoimune. Deficitul latent de zinc, tulburările endocrine tiroidiene, deficitul de vitamina B12 și stresul pot declanșa alopecia areată.
Persoanele care observă că au o pierdere a părului pe o zonă limitată, circulară a scalpului, sau la barbă, sprâncene, gene, cum poate fi mai ales în cazul bărbaților, trebuie să se gândească la o astfel de afecțiune dermatologică. Desigur scalpul nu prezintă schimbări de altă natură, nu are eczeme, nu apare senzație de durere sau mâncărime, în general nu apare o stare de rău. Lipsa părului pe acea porțiune poate afecta persoana din punct de vedere estetic, deoarece apare ca o mică chelie.
În cazul acestei afecțiuni autoimune, se poate spune că intensitatea și durata proceselor inflamatorii de la nivelul folicului pilos au efect asupra dezvoltării firului de păr. Infiltratul inflamator are limfocite T care pot altera matricea firului de păr și astfel este afectată producția de melanină și activitatea mitotică sau de înmulțire a celulelor.
Persoanele care au alopecie areată vor avea una sau mai multe zone de formă circulară fără păr, așa numitele plăci alopecice care sunt de culoare normală sau ușor deschisă, albicioasă. Pierderea părului poate avea loc pe zonele cu păr ale corpului, la nivelul capului, trunchiului sau a membrelor.
La un număr mic de pacienți afecțiunea este însoțită și de modificări la unghii (striuri transversale pe lama unghială, depresiuni punctiforme, aspect casant al unghiei și altele). Această afecțiune poate fi confundată cu alte suferințe ca de exemplu: alopecia de tracțiune, tinea capitis, alopecia neoplazică.
Sunt situații când astfel de pacienți rămân cu astfel de zone fără păr la nivelul scalpului, deoarece nu mai are efect tratamentul asupra lor. La unii, prin tratament, părul începe să creasă, inițial firele sunt mai subțiri, apoi devin mai groase și pigmentate. Alopecia areată are un mod de manifestare imprevizibil, depinde de fiecare pacient în parte. La unele persoane poate avea loc o pierdere totală a părului pe scalp și afecțiunea se numește alopecia totalis. Dacă apare pierderea părului pe întregul corp, afecțiunea se numește alopecia universalis.
Pentru a determina tipul de alopecie, medicul examinează scalpul și rădăcina firelor de păr. Astfel poate vedea pe mostre de piele și cu ajutorul microscopului ce fire de păr sunt sănătoase, moarte sau deteriorate, ce modificări inflamatorii ale firului de păr există, poate exclude alte afecțiuni ale părului sau ale scalpului. De asemenea, prin analiza sângelui poate depista sau elimina anumite boli sau afecțiuni autoimune și astfel poate stabili corect un diagnostic.
Metode de tratament eficiente pentru vindecarea alopeciei areate
Toate tratamentele au rolul de a stopa căderea părului și de a reduce activitatea inflamatorie a rădăcinilor firelor de păr. Dacă la periferia plăcilor alopecice firele de păr se smulg ușor și chiar nu apare senzația de durere este clar că afecțiunea progresează, ceea ce înseamnă că se poate ajunge la pierderea părului în continuare, chiar pe tot scalpul. Dacă se aplică un tratament corect și la timp se pot recupera rădăcinile firelor de păr, ceea ce reprezintă o soluție pentru regenerarea părului.
Dacă se cunoaște cauza căderii părului este mai simplu pentru că se urmărește eliminarea acesteia. În cazul alopeciei areate însă, factorul care este vinovat de căderea părului poate fi necunoscut și acest lucru face ca alegerea metodelor de tratament să se realizeze prin aprecierea medicului, cu posibilitatea de a da rezultate sau nu.
În mod normal se utilizează inhibitori ai sistemului imun, de tipul corticosteroizilor, care fiind administrați la pacienții ce au o astfel de afecțiune pot opri evoluția ei, mai ales dacă este vorba despre o alopecie areată progresivă, care se extinde la nivelul scalpului. Dozele sunt mici, bine stabilite de medic.
Dacă se consideră că limfocitele T contribuie la apariția inflamației rădăcinii firelor de păr se folosește metoda cu efect asupra sistemului imun, PUVA, care reduce nivelul de astfel de limfocite. De asemenea, efectul acestei metode determină și scăderea de celule Langerhans care pot distruge firele de păr, prin susținerea fenomenelor inflamatorii în apropierea rădăcinii acestora.
Alte tratamente sunt cu fluocinonid, clobetasol, ciclosporină, minoxidil, isoprinosină. Tratamentul se face o perioadă scurtă de timp și în doze bine stabilite, mici, pentru a nu apărea efecte secundare. În cazul alopeciei la nivelul sprâncenelor se fac injecții cu steroizi sau se pot folosi anumite creme ce au astfel de substanțe, iar pentru alopecia la barbă sau mustață sunt eficiente unguentele care conține tacrolimus.
Alopecia areată poate afecta persoana respectivă din punct de vedere psihologic deoarece se consideră că are un aspect neplăcut, creat de zonele fără păr ale scalpului. Declanșarea ei poate fi pusă pe seama unui stres major.
