Boala ficatului gras non-acoolic afectează atât copiii cât și adulții, apare la toate grupele de vârstă și este asociată cu sindromul metabolic. Statisticile arată că, la nivel mondial, 25% dintre oameni suferă de această boală. Conform studiilor cercetătorilor, boala ficatului gras non-alcoolic apare în special la persoanele care sunt obeze ori supraponderale, din cauza acumulării de grăsime în ficat. Consecințele acestei boli sunt insuficiența hepatică, ciroza și cancerul de ficat.
1. Care sunt cauzele principale ale bolii ficatului gras non-acoolic?
Această boală este strâns legată de alimentație și de sănătatea metabolică. Ea apare în mod frecvent la oamenii care suferă de prediabet, diabet zaharat de tip 2, colesterol ridicat, hipertensiune aterială și obezitate. Celulele hepatice sănătoase ar trebui în mod normal să nu conțină deloc grăsime, sau foarte puțină. Dacă se acumulează grăsime în exces în ficat, atunci apare inflamația și asta afectează negativ celulele hepatice; în timp se dezvoltă boala ficatului gras non-alcoolic.
Prin analize speciale și imagistică, medicul poate observa acumularea de grăsime în ficat, modificarea patologică a țesutului hepatic, dar nu poate determina și amploarea inflamației și a fibrozei.
În cazul acestei boli, la unii pacienți nu apar simptome clare și nici probleme de sănătate, dar boala poate avansa treptat dacă nu se schimbă stilul de viață și alimentația neadecvată. La alți pacienți pot să apară simptome precum: slăbiciune, oboseală cronică, durere abdominală, umflarea abdomenului și a picioarelor.
Care sunt consecințele bolii?
Din cauza acumulării excesive de grăsime în ficat, boala poate duce în multe cazuri la diabet de tip 2 și obezitate. Medicii recomandă schimbarea stilului de viață și mai ales a alimentației pentru a preveni și trata boala ficatului gras non-alcoolic.
Ficatul are un rol esențial în organism, prin el se elimină toxinele și se procesează grăsimile, iar dacă ajunge să fie suprasolicitat, atunci grăsimile și toxinele se acumulează în celulele acestuia. Asta provoacă probleme grave – cum ar fi de pildă funcționarea deficitară a ficatului. În timp, boala se agravează și apar consecințe asupra sănătății, precum:
- Inflamații ale ficatului, degenerarea grasă a acestui organ
- Treptat ficatul este tot mai afectat, se formează țesutul cicatricial sau apare fibroza
- Se dezvoltă ciroza hepatică.
2. Cum poate fi prevenită și ameliorată boala ficatului gras non-alcoolic?
În cazul acestei boli se recomandă dieta, sportul, plimbările regulate cât mai lungi, mai multă mișcare zilnică și exerciții fizice. Toate acestea pot reduce riscul de ficat gras și pot ajuta în tratamentul bolii.
Un program de slăbire
Un program de slăbire este o necesitate pentru a scăpa de obezitate și a reduce nivelul de grăsime din ficat. Asta va reduce inflamația din ficat și va preveni formarea țesutului cicatricial, sau a fibrozei.
Dieta trebuie să includă fructe, legume, carne de pasăre, ouă, nuci, cereale, alimente integrale, alimente cu indice glicemic scăzut. Zilnic se alege o dietă săracă în carbohidrați, care să fie ușor de digerat. Se aleg doar alimente sănătoase și se mănâncă puțin sau moderat, fără a ajunge la acea senzație de prea plin.
Un exemplu bun de program de slăbire este dieta mediteraneană. Aceasta include alimente care scad grăsimea hepatică și ajută în restabilirea sănătății. Dieta mediteraneană are grăsimi sănătoase, ulei de măsline, somon, sardine, avocado și alte alimente care conțin acizi grași Omega-3.
Este esențial de evitat produsele de tip fast-food pentru că acestea au multe ingrediente care pot afecta negativ sănătatea; ele conțin grăsimi saturate, aditivi și mult zahăr. De asemenea, trebuie evitate produse precum:
- Alimentele procesate, conservele, zahărul
- Alimentele cu indice glicemic ridicat (orez, paste, cartofi, pâine albă)
- Băuturi răcoritoare cu sirop de porumb, cu multă fructoză
- Băuturile răcoritoare îndulcite cu zahăr
- Alcoolul pentru că dăunează ficatului.
Grăsimile sunt o sursă de calorii și trebuie evitate. Grăsimile trans se găsesc în ulei hidrogenat sau parțial hidrogenat, în gustări, prăjituri, gogoși, alimente prăjite, produse de patiserie, cartofi prăjiți.
Nu toate grăsimile sunt rele. Cele mononesaturate și polinesaturate se pot folosi în dietă. Cele mononesaturate apar în ulei de măsline, ulei de rapiță și alune. Cele polinesaturate sunt în multe tipuri de nuci. Acizii grași Omega-3 sunt un tip de grăsimi polinesaturate. Medicii recomandă înlocuirea grăsimilor saturate și trans cu grăsimi mono și polinesaturate și mai ales cu acizi grași Omega-3. Acest lucru poate ajuta la reducerea riscului de boli de inimă.
Activitatea fizică regulată pe termen lung poate ajuta la îmbunătățirea funcției hepatice, poate accelera metabolismul și crește imunitatea organismului, dar nu trebuie de exagerat, sau de depășit limitele.
