Caldarusa este o planta foarte frumoasa decorativa folosita deseori pentru infrumusetarea gradinilor datorita aspectului ei deosebit cu flori minunat colorate si rezistente. Planta fiind foarte rara in Europa este ocrotita prin lege. Este distribuita si in Asia si nordul Africii si are denumirea stiintifica de Aquilegia vulgaris. Poate fi intalnita in pasunile din campii si padurile din munti, in zona subalpina din vestul Europei, la altitudini de pana la 2000 m, in parcuri, gradini sau in apropierea castelelor si conacelor vechi.
In popor este cunoscuta sub alte denumiri ca de exemplu: candeluta, cinci-clopotei, toporas, cinci-coade si face parte din familia Ranunculaceae (sau Ranunculacee).
Aceasta planta perena este inalta de aproximativ 80 cm si se prezinta sub forma unui mic arbust de 40 cm in diametru, sau sub forma unei tufe cu tulpini ramificate si flori frumos colorate. Frunzele sunt verzi, iar florile sunt hermafrodite (au organele reproductive masculine si feminine pe aceeasi floare), in nuante de culori albastru-inchis, cu diametrul de 4-5 cm. Fiecare floare are o corola formata din 5 petale, cu 5 sepale, cu numeroase stamine. Perioada de inflorire este de la sfarsitul primaverii pana in luna iulie.
Caldarusa este o planta foarte frumoasa dar otravitoare, care din punct de vedere homeopatic are cateva aplicatii terapeutice. Frunzele sale sunt prelucrate si sunt utilizate ca bun remediu in vindecarea eruptiilor la nivelul pielii.
Exista si alte soiuri de caldarusa care au florile mov, violet, albastru-violet, roz, albe-verzui sau albe. Toate sunt rezistente la frig si la scurte perioade de seceta. Pot fi expuse si in locuri insorite, insa in zonele cu semi-umbra fac cele mai frumoase flori. Se caracterizeaza printr-o perioada vegetativa scurta, dupa 4 ani isi pierd vigoarea si trebuie reinnoite pentru a avea aceeasi frumusete.
Nu trebuie udate foarte mult, doar cu cantitati mici de apa, moderate. Inmultirea plantei se face prin seminte care se pot insamanta primavara sau toamna in luna octombrie. Solul trebuie sa fie bogat in materie organica si sa aiba un continut de nisip grosier pentru drenarea apei. In lunile de primavara si vara solul poate fi fertilizat cu ingrasaminte ce contin azot, potasiu, fosfor si oligoelemente (bor, magneziu, cupru, fier, mangan, zinc) – care au un rol important in cresterea plantelor.
Planta poate fi atacata de boli si daunatori ca de exemplu: afide (paduchii de plante care sunt niste mici insecte albicioase), larve de insecte Diptera (apar linii albe pe dosul frunzelor care reprezinta tunelurile sapate de larve), ciuperci (pete de rugina pe frunze de forme rotunde). Pentru combaterea lor se folosesc substante de la magazinele specializate in gradinarit, pesticide pentru insecte si larve, substante chimine pentru ciuperci.
Cele mai frumoase specii ale genului Aquilegia sunt:
- Aquilegia canadensis are florile galbene-rosii si este nativa din America de Nord.
- Aquilegia flavescens are florile cu sepale galbene si petale galbene-deschis. Infloreste in lunile iunie-august.
- Aquilegia caerulea apare in Muntii Stancosi din America de Nord si are florile cu petale albe si sepale albastre-rozii.
- Aquilegia alpina creste in Muntii Alpi de Vest si in Muntii Apenini. Are florile albastre, albe sau albastre-violet.
- Aquilegia chrysantha este intalnita in America Centrala si are frunzele de culoare verde-pal si florile galbene ce infloresc la sfarsitul primaverii.
