Acest test se face de catre un medic anatomo-patolog la departamentul de anatomie patologica. Fara el nu se poate incepe tratamentul pentru cancer de catre niciun medic. Rezultatele lui vor da informatii exacte cu privire la tipul de tumoare si astfel se va sti ce trebuie sa se faca in vederea stoparii evolutiei bolii si chiar vindecarii pacientului.
Cum se realizeaza biopsia sau examenul anatomo-patologic?
Aceste teste sunt metode de diagnostic complementare celor non-invazive (ca de exemplu: ecografia, investigatia prin rezonanta magnetica nucleara (RMN), tomografia computerizata (CT) cu raze X si altele. De asemenea, biopsia poate fi si o procedura medicala ce se face in timpul interventiei chirurgicale sub anestezie locala sau generala, in functie de caz.
Medicul chirurg care realizeaza biopsia va extrage un fragment de tesut sau un segment din organul bolnav si il va da spre analize la laboratorul de anatomie patologica. Acolo, mostra de tesut va fi prelucrata astfel incat sa se extraga o sectiune subtire si sa se aplice pe lama de sticla a microscopului.
Medicul anatomo-patolog va aplica pe mostra un colorant special (sau mai multe tipuri de coloratii speciale, daca este necesar) si va examina cu foarte mare atentie celulele fragmentului de tesut de pe lamela la microscop. Acum interpretarea rezultatelor depinde de experienta medicului. Acesta va stabili daca este vorba despre o leziune, o inflamatie, o anomalie locala, sau o tumora maligna sau beninga.
In cazuri mai dificile, cand rezultatele nu sunt foarte clare, medicul face si alte teste care sunt de tip imunohistochimic sau specifice biologiei moleculare. Este foarte important ca rezultatele sa fie interpretate corect, ele fiind foarte precise in majoritatea cazurilor, si acest lucru depinde de experienta medicului. Acesta va stabili pe baza lor ce tip de tratament trebuie aplicat in cazul pacientului respectiv deoarece, este si de asteptat faptul ca fiecare tumoare necesita o anumita metoda de tratament.
In prezent biopsia intraoperatorie permite preluarea unui fragment de tesut din orice oragan al corpului, chiar si din muschiul inimii sau creier. Potrivit medicilor, cele mai frecvente biopsii care se fac sunt:
- biopsia glandei tiroide (sau biopsia aspirativa cu ac fin a glandei tiroide FNAB, este aproape nedureroasa)
- biopsia tumorilor cutanate (se face de catre medicul dermatolog, pacientul este sub anestezie locala, biopsia poate lasa mici cicatrici pe piele)
- biopsia de prostata (se face transrectal, cu un ac fin, sub anestezie si ghidaj ecografic)
- biopsia de san (aspiratie pe ac fin, prin punctie cu un ac special, ghidata prin ecografie si biopsie deschisa)
- biopsia mucoasei tractului gastro-intestinal (la stomac, rect si colon)
- biopsia de noduli limfatici
- biopsia mucoasei bronsice
- biopsia de maduva osoasa
- biopsia de col uterin (numita si biopsie cervicala).
In anumite cazuri, mai rare, se face biopsia de ficat, biopsia de pancreas si biopsia de rinichi.
