Arsurile laringelui se produc mai rar dar pot fi uneori destul de grave încât să inducă și obstrucția tractului respirator chiar imediat după incident. Disconfortul creat chiar în cazuri mai puțin severe este greu de suportat deoarece mucoasa laringelui este sensibilă. Pot să apară stări febrile, de oboseală, tuse violentă și răgușeală, umflarea ganglionilor limfatici de la nivelul gâtului și dificultate la înghițire.
Arsurile laringelui sunt destul de frecvente la copii deoarece aceștia pot înghiți alimente prea fierbinți fără a avea răbdare ca mâncarea să se răcească mai întâi. De asemenea, astfel de arsuri pot să apară și datorită ingerării accidentale a unor substanțe corozive sau toxice (cum este de exemplu soda caustică), dar și din cauza inhalării unor gaze. Leziunile se produc la nivelul laringelui dar și la nivel bucofaringian sau la mucoasa laringotraheobronșică.
Principalele simptome care apar în astfel de cazuri sunt cele de tuse spastică și disfagii la nivel bucal și laringian. În majoritatea cazurilor severe apare și pierderea vocii din cauză că sunt afectate corzile vocale. De asemenea se produce edem, hiperemie, infecție și apariția falselor membrane la nivel laringian. Dacă astfel de leziuni sunt superficiale arsurile se vindecă de la sine. În cazul în care arsurile laringiene sunt mai intense este necesar un tratament medical mai complicat pentru vindecarea lor.
Edemul poate fi chiar o problemă dacă duce la dispnee acută, în cazul în care apare și o agravare a infecției poate provoca și pericondrită. Acestea se finalizează cu necroze și cicatrice stenozante care duc la tulburări funcționale. Tratamentul constă în administrarea de soluții vasoconstrictoare, dar și medicamente antibiotice și care ajută la eliminarea secrețiilor locale de la nivelul tractului respirator.
În cazuri grave se aplică o metodă de urgență numită traheostomie. Aceasta constă în efectuarea unei incizii la gât chiar în partea anterioară a traheei pentru deschiderea căii aeriene. Prin incizia creată se introduce un tub de traheostomă care va facilita eliberarea căilor respiratorii, ventilarea plămânilor, protejarea corzilor vocale, aspirarea secrețiilor și prevenirea infecțiilor.
