Pe măsură ce se apropie sfârșitul anului, vremea devine tot mai rece, gerul este prezent mai ales dimineața și seara. În această perioadă apar tulburări ale sistemului circulator, boli ale inimii și ale vaselor de sânge. Iarna este anotimpul când se pot declanșa simptome ale acestor boli, sau se pot acutiza simptomele unor boli deja existente.
Tensiunea arterială poate crește din cauza frigului
În timpul iernii, temperaturile scăzute cât și variațiile de presiune ale aerului influențează negativ simptomele celor care suferă de boli cardiovasculare, tulburări de circulație periferică, tulburări de ritm cardiac, hipertensiune arterială, valvulopatii, cardiopatie ischemică.
Iarna apar multe cazuri de boli ale sistemului circulator, care au la bază creșterea tensiunii arteriale din cauza frigului, sau a diferențelor de temperatură dintre o încăpere supraîncălzită și aerul de afară. Când organismul este expus la aceste schimbări bruște de temperatură, apare un risc de modificări rapide ale tensiunii arteriale.
Iată ce spun medicii despre problemele de sănătate ce apar iarna:
- Temperaturile scăzute duc la intensificarea simptomelor bolilor cardiovasculare și altor probleme de sănătate în proporție de 25-30%
- Scăderea temperaturii sub 4 grade Celsius crește de 2 ori riscul de a face un accident vascular cerebral sau infarct
- Scăderea temperaturii și scăderea presiunii atmosferice pot duce la creșterea tensiunii arteriale, la accelerarea bătăilor inimii sau la tahicardie; în cazuri grave se poate ajunge chiar la aritmii și accidente vasculare cerebrale.
Îmbrătrânirea dar și bolile de inimă pot duce la aritmie. Datele statistice arată că incidența aritmiilor crește la oameni după vârsta de 60 de ani. Bolile de inimă au de asemenea o influență mare asupra apariției aritmiei. Oamenii care au astfel de boli trebuie să fie deosebit de atenți iarna la temperaturile scăzute. Un factor de risc este hipertensiunea arterială care, atunci când crește, are consecințe, se pune presiune asupra inimii. Dacă apare o hipertrofie cardiacă atunci se poate ajunge și la aritmie.
Oboseala iarna
Iarna apare o senzație accentuată de oboseală care se datorează luminii scăzute a soarelui și sănătății precare. Oboseala de iarnă apare și din cauza imunității slabe. Simptomele sunt de somnolență, dureri de cap, umeri rigizi, dureri musculare, pierderea motivației.
Oboseala se produce pe fondul frigului, ce duce la constricția vaselor de sânge, ceea ce afectează și sistemul nervos simpatic. Mulți oameni se simt mereu obosiți iarna, sunt deprimați, nu se pot concentra la capacitate optimă, au stări de somnolență chiar dacă au dormit, au dureri ce cap, sunt ușor susceptibili la gripă și răceală. Toate acestea arată că suferă de oboseala de iarnă și trebuie să-și ia anumite măsuri de precauție.
Ei trebuie să-ți mențină corpul cald, să evite stresul, frigul, să se relaxeze, să aibă un ritm de viață echilibrat, o dietă sănătoasă, să facă mișcare, iar în plus să evite schimbările bruște de temperatură.
Iarna riscul de răceală crește
În acest anotimp, apare riscul de îmbolnăvire, pe fond de oboseală, scăderea imunității și a expunerii la diferențe bruște de temperatură. Frigul poate provoca un stres suplimentar organismului și mai ales creierului, astfel poate fi perturbat sistemul nervos autonom. Acest sistem reglează temperatura corpului și dacă este perturbat, apare o stare de rău evidențiată prin simptome, pentru că devine problematică reglarea temperaturii corpului.
Sistemul nervos autonom are legătură și cu sistemul imunitar al organismului. Dacă ambele sunt perturbate și slăbesc, atunci apare un risc de răceală și de gripă mai mare la oameni. O răceală poate apărea destul de ușor iarna, în plus dacă nu se poartă îmbrăcăminte adecvată, atunci riscul de îmbolnăvire crește.
La oamenii sensibili, sau la care corpul nu este obișnuit cu frigul, prin expunerea la temperaturi scăzute poate să apară probleme de sănătate la plămâni. Iarna este sezonul când virușii provoacă boli și tind să se răspândească. Dacă sistemul imunitar este slăbit, atunci organismul nu mai poate lupta în mod eficient cu virusurile și alți agenți patogeni.
Unele medicamente – antidepresive și antihipertensive – pot avea ingrediente ce afectează sistemul nervos autonom și inima.
Măsuri pentru a preveni agravarea simptomelor
Fiecare om cu anumite afecțiuni cardiovasculare trebuie să ia medicația corectă și să fie atent și la alte aspecte, precum:
- Nu este bine de meargă afară când este foarte ger
- Ar trebui să evite trecerea bruscă de la o cameră cu temperatură ridicată la o cameră rece
- Ar fi mult mai bine să se plimbe afară la mijlocul zilei, când nu este atât de ger precum dimineața și seara
- Indicat este să evite vântul, viscolul, lapovița
- Nu trebuie să facă un efort fizic prea mare în anotimpul rece, mai ales dacă este diagnosticat cu boli cardiovasculare
- Trebuie să evite sedentarismul, abuzul de alimente bogate în grăsimi animale
- Dacă fumează sau bea alcool, este indicat să renunțe la aceste vicii care afectează sănătatea inimii.
Excitantele precum cafeaua au un efect negativ asupra circulației sângelui și asupra inimii. Consumul de cafea poate să afecteze ritmul cardiac, arată studiile cercetătorilor. S-a constatat faptul că nu este bine de exagerat cu aportul de cafea, pentru că această băutură are cofeină ce are efecte nocive și poate duce la dezvoltarea unor boli de inimă.
Cercetătorii au studiat efectele consumului de cafea ce are cofeină asupra activității cardiace, aritmiei și calității somnului. Rezultatele studiilor sugerează că din cauza cofeinei apare un risc de insuficiență cardiacă cronică. Prin urmare, cafeaua în execes este dăunătoare inimii și poate afecta calitatea somnului noaptea.
