Iarba-neagra (Calluna vulgaris) este o planta perena, inalta pana la 80 cm, originara din Europa, Asia si Africa de Nord. In popor este cunoscuta si sub denumirea de martaloaga sau negrusul, creste in regiunile de munte, cu altitudini de pana la 2 500 m, iar ca specie face parte din familia Ericaceae.
Planta are frunzele foarte mici, lanceolate, cu lungimea de 2-5 mm, dispuse pe patru randuri si acoperindu-se una pe alta. Florile sunt de culoare violacee si au doar cativa milimetri, sunt dispuse sub forma de ciorchine si infloresc in lunile august-septembrie, iar fructele sunt in forma de capsule.
Iarba-neagra este cunoscuta drept planta de gradina, dar si ca planta medicinala. De la ea se recolteaza varfurile inflorite, impreuna cu frunzulitele mici, in perioada lunilor iulie-octombrie.
Proprietatile si utilizarile plantei in tratamentul unor afectiuni
Planta contine caroten, arbutina, uleiuri eterice, tanin, acid citric, derivati flavonici, minerale, amidon, si altele.
Ceaiul de iarba-neagra – Se realizeaza din 30 g varfuri inflorite, proaspete la 1 l de apa, se lasa sa fiarba pana ce apa a scazut cu o treime, apoi se filtreaza si se bea.
Decoctul din iarba-neagra – Se pun 500 g planta la 3 l de apa, se lasa timp de 8 ore, apoi se adauga in apa de baie sau se aplica sub forma de cataplasma.
Bolile de rinichi, litiaza biliara – Planta are rolul de a curata rinichii si sangele, de a readuce la normal urina cand aceasta este urat mirositoare si inchisa la culoare. De asemenea ajuta la eliminarea din organism a acidului uric, ureei, acidului oxalic, de aceea ea este recomandata persoanelor care consuma multa carne.
Afectiunile prostatei – Aceasta planta are un continut mare de arbutina, de aceea are proprietati antiinfectioase si antiinflamatoare, este recomandata in hipertrofia si congestia prostatei, precum si in cistite acute.
Guta, reumatismul – Se tratateaza prin aplicarea pe zonele afectate a unor comprese cu decoct din iarba-neagra. Acest tratament ajuta mai ales la ameliorarea durerilor care apar la persoanele ce sufera de guta si reumatism.
Afectiunile digestive si intestinale – Se trateaza cu ajutorul ceaiurilor de muguri de iarba-neagra, care au un bun efect digestiv si antiseptic.
Persoanelor aflate in convalescenta precum si celor care fac mult sport le sunt indicate baile cu decoct din planta, deoarece ridica tonusul muscular.
Diareea – Sunt recomandate ceaiurile din iarba-neagra si mai ales din florile ei, care au si un bun efect digestiv. Se beau 4 cani de ceai pe zi.
Cu ani in urma iarba-neagra era folosita si la vopsirea fibrelor naturale.
Bubericul (Scrophularia nodosa)
Este o specie apropiata de iarba-neagra care face parte din familia Scrophulariaceae. Aceasta planta este originara din Europa si Asia, iar popular este cunoscuta sub denumirea de mama-bubelor si iarba-neagra.
Planta creste pana la inaltimea de 1,4 m, are tulpina in patru muchii, tare si plina, cu frunze opuse, alungite si mari, prevazute cu nervuri si margini dintate. Florile sunt mici, au culoare violacee sau roscata-maronie, sunt pozitionate in partea superioara a tulpinei si infloresc in perioada lunilor iunie-septembrie. Fructele au forma unor capsule, iar radacina nu este noduroasa.
Din punct de vedere medicinal de la buberic se recolteaza radacina, dar si varful tulpinei cu frunzele verzi si florile inflorite.
Proprietatile si utilizarea plantei
Planta contine lecitina, saruri minerale, vitamina C, manitol, acizi organici, zaharoza, derivati antracenici si altele.
Cu mult timp in urma frunzele plantei erau folosite ca remediu analgezic si laxativ, sau pentru tratarea acneei, eczemelor, infectiilor faringiene si a unor afectiuni glandulare.
Decoctul de radacina de buberic – Se prepara astfel: se pun 100 g radacina maruntita la 1 l de apa sau 20 g radacina la 2 pahare de vin alb. Daca se foloseste apa fierbinte se infuzeaza timp de 15 minute, daca se foloseste vin se lasa la macerat o perioada de 12 ore.
Bolile de piele, pistruii, ulcerele, muscaturile sau pielea inrosita – Se trateaza cu ajutorul frunzelor proaspete zdrobite in prealabil, care se aplica local, sub forma unor comprese. De asemenea, se poate folosi si unguentul preparat din 20 g radacina maruntita amestecata cu 20 g unt, acesta fiind un bun remediu in bolile de piele si mai ales in tratarea scabiei.
In prezent s-a constatat ca aceasta planta are anumite efecte secundare (varsaturi), de aceea se foloseste doar in homeopatie, pentru tratarea unor afectiuni ale tractului digestiv sau ale unor probleme glandulare.
 este o planta perena, inalta pana la 80 cm, originara din Europa, Asia si Africa de Nord.){kind=link}