Agar-agar (sau geloza) este o substanta gelatinoasa derivata dintr-o categorie de alge marine rosii sau maro, care cresc in apele marilor din China si Japonia, dar si in Oceanul Indian si cateva mari nordice. Algele sunt colectate de pe fundul marilor din luna mai pana in luna septembrie.
Scafandrii folosesc anumite greble sau plase speciale, apoi spala algele cu apa curata de nisip, organisme mici si alte depuneri care se gasesc din abundenta pe suprafata lor. In continuare algele sunt uscate si stocate pentru a fi prelucrate in mod corespunzator. La final sunt umezite din nou, fierte in cazane mari cu apa, apoi reuscate, congelate si decongelate.
Daca se adauga in alimentatie produsul agar-agar ofera o cantitate mare de calciu, fier, magneziu, zinc, fosfor, fier, cupru, sodiu, iod, si alte substante. Interesant este ca nu are nici un gust, astfel poate fi asociat atat cu alimente acre, cat si dulci. Specialistii au ajuns la concluzia ca nu contine calorii si ajuta la pierderea in greutate. Prin introducerea in alimentatie, produsul agar-agar ajunge in stomac, se umfla si creeaza un sentiment de satietate.
Produsul agar-agar apare sub forma de batoane, pulbere sau fulgi, de culoare alba, gri-deschisa, galbuie, este un amestec de polizaharide, apa si substante minerale, are continut ridicat de fibre brute, ajuta la eliminarea toxinelor din organism. Datorita continutul de fibre ajuta in reglarea tranzitului intestinal.
Pentru a face jeleuri cu agar-agar se procedeaza astfel: la ½ l sucuri de fructe sau alte bauturi se adauga 2 lingurite de agar-agar pulbere sau 4 lingurite de agar-agar fulgi; se fierbe timp de 5 minute, pana cand pulberea sau fulgii de agar-agar se dizolva complet; apoi se toarna in forme, se lasa la racit pe masa la temperatura camerei sau se pune la frigider.
Un jeleu la fel de bun se poate realiza din fructe proaspete, nuci sau fructe conservate. Intai se dizolva pulberea sau fulgii de agar-agar, se adauga fructele si nucile. Se poate obtine si un jeleu stratificat daca se toarna pe rand, in forma, cate un strat de jeleu (dintr-un anumit fruct si cu o anumita culoare), se lasa ceva timp ca sa se intareasca putin si apoi se toarna al doilea strat (din alt fruct si alta culoare). La final se pune la frigider.
In loc de ingrediente dulci se poate folosi in retete traditionale, adaugand pulbere sau fulgi de agar-agar la supe de legume sau ciorbe. Legumele se fierb si se taie felii, se poate orna cu verdeata si astfel se obtin preparate in forma de jeleuri de legume. Indiferent de preparat trebuie sa nu se uite sa se amestece in mod constant toate ingredientele pana ce lichidul se ingroasa putin.
Masca faciala de zi: Se adauga 2 g de agar-agar la 50 ml apa, se incalzeste amestecul intr-o baie de apa calda. Se aplica pe fata in strat subtire si se asteapta pana se ingroasa. Se mentine pe fata pana se dizolva. Se pot adauga si uleiuri esentiale naturale, sau anumite ingrediente active ca de exemplu: ceara de albine, glicerina si altele. Aceste ingrediente suplimentare trebuie sa nu depaseasca 15 ml.
Reteta pentru slabit: Ceaiul de agar-agar – Se adauga 1 g agar-agar la 200 ml apa fierbinte, se amesteca pana se omogenizeaza si se bea cald. De asemenea, se poate adauga agar-agar in diferite bauturi calde – supa, cafea. Ceaiul de agar-agar se bea cu 15 minute inainte de fiecare masa.
Puterea de coagulare la agar-agar este mult mai mare decat la gelatina. Are utilizare si in medicina, in microbiologie, in industria alimentara (creme, inghetata, jeleuri, gemuri, bomboane), in industria farmaceutica si textila, dar si in scopuri tehnice. Ajuta la realizarea peliculelor fotografice, a vacsului pentru linoleu, articole de incaltaminte, vopsea, piei artificiale, acuarela si multe altele.
In ultimii ani agar-agar a fost inlocuit cu un agent de gelificare sintetic extras din alte specii de alge marine care se dezvolta in Marea Alba.