Calcea-calului este o planta perena care prefera locurile umede si mlastinoase si malurile cursurilor de ape line, ea este intalnita in Asia, Europa si America de Nord. Este rezistenta la diferite conditii climatice, chiar si la inghet si o perioada scurta de timp si la seceta, creste si se dezvolta frumos mai ales in locuri cu sol umed, insorit sau partial umbrit. Ca specie are denumirea stiintifica de Caltha palustris si face parte din familia Ranunculaceae.
Creste inalta de cel mult 50 cm, are radacina alungita asemenea unui tub, tulpina simpla sau ramificata, frunzele verzi, petiolate, in forma de inima, cu marginile dintate, iar florile hermafrodite, au corola mica cu 5 petale galbene si lucioase. Fructele sunt in forma de steluta si adapostesc in interior numeroase seminte. Perioada de inflorire este din luna martie pana la sfarsitul lunii iunie.
Calcea-calului este o planta medicinala folosita pentru obtinerea unor preparate in homeopatie, ea fiind apreciata pentru continutul de substante active: saponine, flavonoide si colina. Astfel se explica proprietatile acestei plante: antiseptice, expectorante, diuretice, analgezice, diaforetice, antireumatice si antispastice.
Cel mai cunoscut preparat este tinctura din calcea-calului care este un bun remediu pentru afectiunile pielii, dermatite, eruptii si eczeme cutanate. De asemenea frunzele proaspete pot fi utilizate strivite sub forma de cataplasme pentru vindecarea unor eruptii ale pielii.
In medicina populara frunzele acestei plante erau utilizate pentru efectele lor expectorante si de promovare a transpiratiei, in cazuri de tuse uscata si spasmodica, afectiuni gastro-intestinale, stari febrile si pentru eliminarea secretiilor vascoase de la nivelul tractului respirator.
Cu multi ani in urma calcea-calului era folosita in preparate diferite in gastronomia populara, mai ales frunzele sale in salate si mugurii ca inlocuitori de capere, dar astazi avand in vedere toxicitatea plantei nu se mai foloseste deloc, deoarece poate da efecte nedorite de voma si stari de greata.
Daca se foloseste in exces este normal ca sa apara efecte secundare, in unele cazuri de uz extern poate provoca anumite alergii cutanate. Cel mai bine este ca preparatele din aceasta planta sa fie folosite doar la recomandarea unui medic specialist si in dozele stabilite de acesta.
