Un studiu recent arată că „hormonul iubirii” – oxitocina – ar putea reduce inflamațiile în cazul îmbolnăvirii de COVID-19. Află ce spun cercetătorii despre beneficiile oferite de acest hormon produs în creierul uman.
Navigare rapidă în articol:
1. Oxitocina și tratamentul COVID-19
Cercetătorii consideră că oxitocina trebuie analizată profund, pentru că ea ar putea fi benefică în anumite tratamente medicale.
După cum arată studiile clinice, una din cele mai grave complicații ale infecției cu noul coronavirus este faptul că organismul își atacă propriile țesuturi prin citokinele ce apar pe fondul creșterii inflamației.
Cercetătorii caută tratamente să prevină această complicație, respectiv să stopeze atacul citokinelor produse de inflamație, în primele faze ale bolii. Ei consideră că oxitocina trebuie investigată în cele mai mici detalii, pentru că ea ar putea reduce semnificativ inflamația.
Deja s-a spus despre un medicament numit carbetocină, care are caracteristici similare oxitocinei; acesta ar putea reduce markerii inflamatori ce declanșează avalanșa de citokine la bolnavii de COVID-19. Medicamentul carbetocina poate activa celulele imune T, care au rol important în răspunsul imun. „Efectul acestui medicament ar fi similar cu cel creat de lapinavir – care este un medicament antiretroviral și care deja este utilizat în tratamentul bolii COVID-19″, au spus cercetătorii.
Simptomele de COVID-19
Principalele simptome COVID-19 sunt:
- Tuse, febră, dificultăți de respirație
- Pierderea simțului gustului și mirosului
- Durere de cap, frisoane, durere de gât și dureri musculare.
Alte simptome sunt:
- Aspect roșiatic al pielii mai ales la degetele de la picioare
- Accident vascular cerebral la unii pacienți de COVID-19 (în general care au vârsta mai mică de 50 de ani)
- Erupții cutanate, inflamația vaselor de sânge, ganglioni inflamați în zona gâtului (acestea fiind simptome asemănătoare bolii Kawasaki).
Oxitocina ar putea fi un potențial tratament pentru COVID-19
Conform unui comunicat de presă prezentat de American Physiological Society: „Oxitocina poate fi un posibil tratament pentru combaterea citokinelor la pacienții de COVID-19”. Cercetătorii americani au precizat că oxitocina are proprietăți antiinflamatorii, ce facilitează răspunsul imun.
Potrivit studiilor lor: „Acest hormon poate proteja organismul de leziunile toxice și poate reduce cantitatea de substanțe inflamatorii din plămâni„.
În revista Physiological Genomics, există un raport din data de 2 septembrie 2020, în care specialiștii au spus despre activitatea antiinflamatorie și proimună a oxitocinei. Este vorba despre oxitocina intravenoasă (OXT) care ar putea fi un tratament adjuvant pentru pacienții cu COVID-19 pentru că are proprietăți antiinfamatorii și de creștere a imunității.
Cercetătorii au precizat că: „medicamentul carbetocina poate reduce inflamația, inhibarea celulelor imune T, poate îmbunătăți activarea acestor celule și este un medicament mai eficient decât lapinavir sau hidroxiclorochina, acestea fiind utilizate pentru tratamentul COVID-19„.
2. Efectele oxitocinei asupra anxietății
Multe studii arată că oxitocina (numită și „hormonul iubirii”), care este secretată în creier, are proprietăți în reglarea empatiei și a legăturilor emoționale.
Totuși există și un studiu realizat de cercetătorii americani, prezentat în revista PNAS, care demonstrează că acest hormon ar putea afecta emoțiile antisociale, cum ar fi anxietatea și invidia. Ei cred că oxitocina din zona BNST a creierului poate crește la oameni comportamentul de tip anxietate socială indus de stres. În opinia lor, modul în care oxitocina afectează aceste emoții negative depinde de locul unde este produsă în creierul uman (hipotalamus sau zona BNST).
Oxitocina din hipotalamus
O mare parte a oxitocinei este produsă în hipotalamus, iar apoi eliberată în sânge, prin lobul posterior al glandei pituitare. Experții au spus că hipotalamusul nu este doar o zonă din creier în care există mulți neuroni; hipotalamusul reprezintă de asemenea și o glandă care își revarsă produsele de secreție în sângele ce trece prin glanda pituitară.
Această glandă la rândul ei controlează o serie de hormoni care direcționează secreția de hormoni sexuali. La vârsta pubertății, în hipotalamus apare un semnal chimic ce declanșează o „furtună hormonală”.
Secreția de oxitocină apare ca urmare a creșterii nivelului de excitație al celulelor nervoase. De aceea oxitocina are denumirea de „hormonul iubirii”, pentru că apare în cantitate mai mare în timpul orgasmului, sau atunci când se declanșează nașterea sau alăptarea la femei.
Pe lângă naștere sau lactație, producerea acestui hormon este favorizată și de factori de natură hormonală și socială (ce pot fi de exemplu pozitivi, respectiv momentele când ne îndrăgostim sau relaționăm). Dorința sexuală a oamenilor este în creier, iar hipotalamusul este zona unde se integrează senzațiile, emoțiile, anxietatea, gesturile de dragoste, care vor declanșa sau vor inhiba actul sexual în sine.
Oxitocina din BNST
Există însă și oxitocina care este produsă în BNST – o zonă a creierului uman, care are rol în răspunsul la stres. Neuronii care produc oxitocină în BNST au un impact în controlul comportamentului legat de anxietate la oameni. Această zonă BNST ar putea influența tulburările psihice, cum sunt anxietatea, depresia, dependența de droguri.
Oxitocina la persoanele cu autism și schizofrenie
Conform unui studiu realizat de cercetători, oxtocina poate ajuta pacienții cu autism și schizofrenie să facă față anxietății sociale. Studiul s-a realizat pe un număr de 82 de adulți ce prezentau simptome de autism, schizofrenie și alte tulburări. Rezultatele studiului au arătat o intensitate emoțională mai mare la pacienții care au primit doze de oxitocină, comparativ cu cei care au primit un placebo. În urma acestui studiu, cercetătorii au precizat că un exces de oxitocină ar putea duce la o hipersensibilitate la emoțiile altora. Deci oxitocina nu ar trebui folosită în exces.
Există studii clinice care arată că oxitocina are efect și în tratamentul depresiei, anxietății și tulburărilor de stres post-traumatic. În anumite situații însă, oxitocina poate declanșa anxietatea. Cercetătorii au realizat studii pe șoareci de laborator și au observat efectele acestui hormon. S-a constatat că stresul poate afecta producția de oxitocină la aceștia.
Vezi aici un video despre oxitocina:
