Unii oameni percep frigul ca pe o sursă majoră de disconfort. Când temperaturile scad, pot apărea tremurături, oboseală accentuată, sensibilitate la frig, tensiune în zona umerilor, probleme digestive și vulnerabilitate crescută la răceli. Toate acestea se explică prin faptul că frigul influențează modul în care funcționează organele interne, mușchii și sistemul hormonal.
Legătura dintre frig și sănătate este mai complexă decât pare la prima vedere. Senzația persistentă de frig nu are doar cauze fizice, ci poate fi asociată și cu starea emoțională. Nivelul scăzut de serotonină – substanța care reglează buna dispoziție – contribuie la depresie și la senzația de frig. Se știe că producția de serotonină este stimulată de expunerea la lumină naturală; în sezonul rece, însă, când zilele sunt mai scurte, multe persoane devin mai deprimate și mai sensibile la frig.
Dacă te confrunți frecvent cu iritabilitate, oboseală accentuată, stres și o sensibilitate crescută la temperaturi scăzute, ar fi bine să consulți un medic pentru o evaluare corespunzătoare.
Ai mâini și picioare reci mereu? Sensibilitatea la frig poate fi cauzată de hipotiroidism
Dacă ai un disconfort accentuat la temperaturi scăzute și observi o creștere inexplicabilă în greutate, ar putea fi un semn al hipotiroidismului. Această afecțiune apare atunci când glanda tiroidă nu produce suficienți hormoni, ceea ce încetinește activitatea metabolică a organismului. Din cauza metabolismului redus, corpul devine mai sensibil la frig, circulația sângelui poate fi afectată, astfel apare acea senzație de mâini și picioare reci.
De asemenea, un nivel scăzut al hormonilor tiroidieni poate îngreuna eliminarea colesterolului, crescând riscul apariției problemelor cardiovasculare. Dacă ai aceste manifestări, este recomandat să faci un control medical și analize hormonale.
Cum afectează frigul sănătatea?
Vremea rece afectează mai multe funcții ale organismului. Când temperaturile scad, activitatea stomacului încetinește, iar fluxul sanguin către organele digestive se reduce, ceea ce favorizează indigestia — fenomen frecvent întâlnit în lunile de toamnă-iarnă.
Frigul influențează și sistemul circulator. O scădere chiar mică a temperaturii poate crește tensiunea arterială, deoarece vasele de sânge se contractă brusc pentru a menține căldura. Acest proces solicită mai mult inima. De asemenea, aerul rece slăbește apărarea naturală a căilor respiratorii, făcând organismul mai vulnerabil la virusurile care provoacă răceala.
Importanța echilibrului între alimentație și mișcare
Scăderea grăsimii corporale și a masei musculare poate face organismul mai vulnerabil la frig. Stratul de grăsime are rolul de a izola și de a conserva căldura internă, iar atunci când acesta este redus, corpul pierde mai ușor căldura. În același timp, mușchii contribuie la generarea căldurii prin activitatea lor.
Dacă pierderea în greutate se face fără un program corect de alimentație și exerciții, corpul tinde să piardă atât grăsime, cât și masă musculară, ceea ce amplifică senzația de frig. O dietă prea restrictivă poate provoca deficite nutritive care afectează metabolismul și termoreglarea. Pentru o slăbire sănătoasă și echilibrată, este important să asociezi alimentația adecvată cu activitatea fizică regulată.
De ce ne dor oasele și mușchii când este frig?
Când frigul se instalează, mușchii intră într-un proces de adaptare pentru a menține temperatura corpului. Ei se contractă automat pentru a conserva căldura, dar atunci când temperaturile devin foarte scăzute, această reacție poate duce la spasme și rigiditate. De aceea, în zilele reci, corpul pare înțepenit, iar mișcările devin mai greoaie. Tensiunea musculară prelungită reduce circulația sângelui și poate provoca dureri sau disconfort la nivelul mușchilor.
Persoanele care suferă de afecțiuni articulare resimt aceste simptome mai intens în sezonul rece. Scăderea temperaturii îngroașă lichidul sinovial care lubrifiază articulațiile, iar circulația deficitară și rigidizarea ligamentelor accentuează durerile. Statistic, numărul celor care solicită tratament pentru osteoartrită crește semnificativ în lunile reci, când simptomele se agravează din cauza frigului.
Odată cu scăderea temperaturilor, persoanele care suferă de artrită la genunchi observă adesea o agravare a durerilor. Frigul determină rigidizarea mușchilor și a ligamentelor din jurul articulației, iar vasele de sânge se contractă, ceea ce reduce circulația și oxigenarea țesuturilor. În plus, lipsa mișcării duce la slăbirea musculaturii care susține genunchiul, accentuând durerea și limitând mobilitatea.
Problema este că, în stadiile inițiale, disconfortul articular este adesea ignorat. Multe persoane nu solicită ajutor medical la timp, iar cartilajul, odată deteriorat, nu se regenerează. Fără tratament adecvat, boala poate evolua afectând semnificativ calitatea vieții. Studiile arată că durerea cronică și tulburările de somn cauzate de artrită pot favoriza apariția depresiei.
