Augmentarea mamara sau marirea sanilor, reprezinta introducerea implanturilor mamare in sanii unei femei, pentru le mari dimensiunea. Aceasta procedura a fost controversata timp de aproape 30 de ani. In functie de pacient si de rezultatul dorit, augmentarea mamara poate fi o procedura foarte simpla sau foarte complexa. Dupa liftingul facial, operatia de marire a sanilor este cea mai des intalnita.
Marirea sanilor este o procedura inrudita cu o alta procedura chirurgicala, si anume reconstructia sanului dupa cancer. La fel ca si in cazul altor operatii estetice, si augmentarea mamara lasa cicatrici. Chirurgii incearca sa ascunda aceste cicatrici in zona axilelor, de-a lungul marginii mamelonului, sau in pliul de piele de sub san. Cu toate acestea, cei mai multi pacienti sunt interesati doar in tipul si dimensiunea implantului.
Exista doua tipuri principale de implanturi mamare, si anume: implanturile saline si implanturile cu silicon. Diferenta dintre acestea doua este in consistenta lor si in felul in care se simt la atingere. La atingere, siliconul este mai apropiat de consistenta sanului, si de asemenea acesta arata mai natural.
Un alt factor care ajuta in obtinerea unui aspect natural al sanilor este pozitionarea implanturilor sub muschii pieptului. Indiferent de pozitia aleasa (sub muschi sau direct sub piele), implanturile ingreuneaza depistarea cancerului la san. De aceea, medicii recomanda efectuarea unor examene RMN periodice, pentru a exclude prezenta unor tumori maligne. De asemenea niciun implant nu va rezista vesnic. Operatia pentru augmentarea mamara dureaza in jur de o ora sau 2, si se realizeaza sub anestezie.
Ca si in cazul celorlalte interventii chirurgicale, si augmentarea mamara isi are riscurile sale. In primul rand exista riscul unei infectii. Febra aparuta dupa operatie este de obicei un indiciu a existentei unei infectii, insa nu este singurul lucru ce poate merge prost. Exista destul de multe riscuri cand vine vorba de aceasta operatie estetica.
Un efect nedorit de nicio femeie este ca implantul sa coboare prea jos, iar sfarcurile sa fie pozitionate prea sus. Aceasta arata foarte nenatural, si este fie rezultatul taierii unui buzunar prea mare pentru implant, fie cauza o reprezinta greutatea prea mare a implantului in cazul unei femei prea slabute. Acest efect poate fi totusi corectat printr-o interventie chirurgicala suplimentara.
Contractia capsulara nu poate fi numita un risc sau o complicatie in adevaratul sens al cuvantului, intrucat acest lucru cu siguranta se va intampla mai devreme sau mai tarziu. Problema este insa gradul de manifestare al contractiei. Contractia capsulara face ca implantul sa fie apasat si strans de tesutul cicatricial fibros format in jurul implantului. Rezultatul poate fi intarirea dureroasa a sanilor.
Aceasta complicatie este cea mai des intalnita dupa o operatie de marire a sanilor. Contractia capsulara este tratata printr-o interventie chirurgicala, in care tesutul cicatricial este eliminat pentru a face mai mult loc implantului. Uneori, poate fi nevoie de mai multe interventii chirurgicale de acest gen pentru a corecta problema.
Hematomul este un alt risc destul de frecvent in cazul unei operatii, care este cauzat de acumularea sangelui sub piele. Astfel se pot crea noduli durerosi si decolorati. Hematoamele sunt corectate prin drenaj sau interventie chirurgicala. Atat implanturile saline cat si cele cu silicon pot interfera cu rezultatele unor radiografii si pot ascunde potentiale tumori canceroase.
Implanturile pozitionate sub muschi nu interfereaza la fel de mult ca cele introduse direct sub piele. Este important ca radiologul sa stie ce fel de implanturi are pacientul, pentru ca atunci cand efectueaza o mamografie sa stie ce tehnici sa foloseasca pentru a putea obtine un rezultat cat mai bun.
Necroza sau “moartea tesutului”, este o complicatie rara si grava. Acest tesut mort se poate forma in jurul implantului si poate impiedica vindecarea. Acesta trebuie indepartata rapid, iar uneori chiar si implantul va fi indepartat. De obicei, necroza lasa in urma cicatrici mari si permanente. Desi augmentarea mamara nu interzice participarea femeilor la diferite activitati, trebuie tinut in minte faptul ca implanturile nu sunt nici ele tocmai indestructibile.
Majoritatea implanturilor mamare vin impreuna cu o garantie a producatorului, insa pot exista numeroase lucruri ce pot cauza ruperea acestora. Un alt risc ce poate aparea in cazul unei operatii de marire a sanilor este seromul. Seromul este o aglomerare se lichid aflata in jurul implantului. Insa aceasta problema este destul de minora si poate fi corectata prin drenarea lichidului cu un ac.
Unul din cele mai rare fenomene este atunci cand implantul se ridica de pe stern. Rezultatul este unirea sanilor intr-o singura forma, neexistand un decolteu normal. Aceasta complicatie este destul de dificil de reparat. O alta problema poate aparea atunci cand un implant texturat se aseaza in pozitia normala, dupa ce inflamatia a scazut. Pe masura ce implantul coboara, acesta trage cu el tesutul cicatricial, care la randul sau trage in jos de piele.
Numai folosirea implanturilor netede elimina acest risc. Augmentarea mamara reprezinta una din cele mai frecvente operatii estetice in ziua de azi, si la fel ca si in cazul altor operatii, este foarte important ca pacientii sa inteleaga riscurile implicate. Pentru cele mai recente si mai detaliate informatii in legatura cu toate riscurile asociate cu marirea sanilor, consultati un medic calificat.
