Avortul spontan, ca si avortul provocat din diferite motive, poate avea de multe ori efecte nefaste indelungate asupra psihicului femeii si al partenerului sau. Cand se vorbeste despre avort, se pune accent pe cel provocat, caci acela implica drama alegerii intre viata fatului si vointa mamei. Dar o intreaga drama se petrece si in culisele avortului accidental, spontan.
Datele istorice prezinta in mare parte avortul ca fiind un act care ar trebui sanctionat, un act imoral. Primul text penal privind acest subiect se gaseste in legile asiriene, care mentionau faptul ca se pedepseste femeia care isi provoaca voluntar pierderea sarcinii: „prin tragerea in teapa, urmata de neingaduirea inmormantarii ei; daca femeia murea in urma avortului, cadavrul ei era supus aceleiasi pedepse”.
Se stie ca avortul provocat, fie cu ierburi, fie prin manipulare, era practicat si in India antica, in vechiul Egipt, Grecia si Roma antica. In operele unor cunoscuti filozofi (Aristotel, Platon) se gasesc recomandari privind provocarea pierderii de sarcina, pentru a reduce numarul de membri ai familiei.
Insa multi neglijeaza efectele avortului spontan – nu este un subiect atat de controversat, caci nu implica intentia mamei de a isi anihila propriul copil. Totusi, avortul spontan, care se intampla atunci cand uterul, din anumite motive naturale, isi evacueaza de timpuriu continutul, provoaca aceleasi efecte negative asupra mamei si asupra familiei in general. Acest avort neintentionat se poate datora unei diversitati de cauze: endocrine, cromozomiale, boli, afectiuni metabolice, malformatii ale caii genitale, cauze psihologice cum ar fi depresiile indelungate (care scad imunitatea si favorizeaza bolile) sau acte de violenta asupra femeii insarcinate.
Avortul poate fi deci in totalitate natural, cand se produce fara interventie din exterior asupra trupului femeii insarcinate (sau interventia, cum ar fi lovirea femeii, nu are ca scop pierderea sarcinii, ci ranirea femeii), datorandu-se unor cauze exterioare vointei femeii. Avortul se poate datora deci si unor accidente, situatii in care gravida apare drept victima a unor violente, ea nedecizand asupra pierderii sarcinii.
Prof. Dr. Wanda Poltawska din Polonia considera ca stresul post-traumatic ce urmeaza unui avort spontan cuprinde trei etape, desfasurate pe o perioada de mai multe luni. Starea de depresie se manifesta in principal prin prezenta unor ganduri de sinucidere si nevroze. Intensitatea acestor stari difera de la persoana la persoana, fiind mai accentuate la femeile emotive si emotionale. Aceste tulburari au si o baza fiziologica, caci avortul produce un dezechilibru hormonal, accentueaza unele tulburari organice.
Autoarea Nancy Michels (Recuperarea emotionala a femeilor dupa avort) prezinta Sindromul Post Avort, concept folosit pentru a descrie experientele traite de o femeie in urma unui avort spontan sau provocat. Sindromul Post-Avort se refera la o grupare de semne si simptome (in mare psihologice) care pot aparea in urma unui avort, asa cum o evidentiaza experienta clinica si cercetarile stiintifice.
Sindromul Post-Avort (SPA) este vazut adesea ca o experienta traita doar de catre femei, insa in cazul unui avort spontan, neintentionat si nedorit, partenerul acesteia se confrunta si el cu stari emotionale negative intense. Trebuie luat in considerare cuplul ca intreg, nu doar mama: „In timpul sarcinii este posibil sa se formeze atasamentul nu doar intre copil si mama, ci si intre copil si tata”. Aceasta inseamna ca si tatii sunt supusi riscului de a intampina dificultati emotionale, cum ar fi sentimentele de vinovatie (in cazul avortului spontan, sunt provocate nu de intentia de a anihila fatul, ci de reprosuri ca ar fi putut face mai mult pentru a proteja mama) si jelirea incompleta in urma unei pierderi de sarcina.
Cand sistemul de autoconservare psihica cedeaza, femeile afectate de avortul spontan devin melancolice, bolnavicioase, fara chef de viata, cu stari schimbatoare, au insomnii, cosmaruri, anorexie sau bulimie. Bioritmul se modifica, au crize incontrolabile de plans, trec foarte usor de la o stare la alta, au accese de furie, de tristete, de melancolie.
Foarte des, sufera de boli psihosomatice care se manifesta prin dureri de cap, dureri de bazin, tulburari gastro-intestinale – toate fara o cauza vizibila. Echilibrul psihic si emotional este deranjat, aceasta reflectandu-se in imputinarea relatiilor cu alti oameni, retragerea din viata sociala sau in consumul abuziv de alcool sau alte substante psiho-active.
Unele femei devin foarte plictisite de viata, altele foarte suspicioase, altele prezinta anumite simptome de psihoze. Devenind sarcastice si agresive, ele vor incerca sa-si uite amintirile prin munca excesiva sau distractii de orice fel. Dar conflictele interioare acumulate vor rabufni la un moment dat, aducand cu ele multa suferinta.
Cum se explica toate aceste efecte? Prin avortul spontan, femeia este lezata in insasi natura ei spirituala, menirea ei fiind tocmai aceea de a da viata. Femeile afectate vor putea sa-si refaca viata numai daca vor intelege conflictul prin care trec si vor jeli pierderea copilului lor. Acesta este pasul cel mai important ce trebuie facut in procesul de vindecare, pentru ambii parinti. In cazul avortului spontan, jelirea este mai dificila deoarece a vedea si a atinge corpul unei persoane care a murit este un aspect important in procesul de jelire.
Acest lucru il ajuta pe cel care a suferit pierderea sa constientizeze ca persoana a murit intr-adevar, fapt care permite ca realitatea mortii sa fie interiorizata si in cele din urma, dupa un timp, acceptata. In cazul majoritatii pierderilor de sarcina nu este posibil pentru cei care au pierdut copilul sa tina in brate trupul sau neinsufletit si ca atare parintii pot avea dificultati in constientizarea realitatii mortii sale.
Jelirea poate fi mai dificila atunci cand oamenii au sentimente puternic ambivalente fata de persoana decedata, cum este si in situatia avortului spontan: a murit cineva care nu a apucat sa se nasca. Este mai usor sa se planga pentru pierderea unui copil care a fost nascut si tinut in brate, decat pentru un fat care nu a reprezentat decat o abstractie.
Jelirea incompleta poate fi considerata un conflict interior si se poate manifesta sub diverse forme. Depresia poate fi una din formele de manifestare a acesteia. Depresia are diferite consecinte negative asupra relatiilor sociale si asupra sanatatii psihice si fizice.
avortul nu nu , mama mea a facut doua a avorturii si matusa mea. eu nas putea sa fac avort.