Vărsăturile sunt simptome importante ale îmbolnăvirii aparatului digestiv dar care pot insoți și alte afecțiuni sau boli. Prin intermediul acestui act reflex se evacuează prin gură conținutul din interiorul stomacului. Acest conținut poate fi uneori dăunător intestinului, iar prin vomă (sau actul reflex ce are centrul în bulbul rahidian) se realizează activitatea de apărare a organismului.
Vărsătura nu este doar un act reflex, ea poate fi de asemenea și un fenomen patologic, care face parte din grupa de simptome ale anumitor îmbolnăviri, iar dintre acestea putem da ca exemplu: meningita, tumorile cerebrale, encefalita, abcesele cerebrale, scarlatina, pneumonia și altele. În plus, voma poate să apară la femeile însărcinate sau poate fi produsă de răul de mișcare, administrarea unor medicamente, otrăvire, indigestie, gastroenterită, alergie cu alimente, ulcer, deranjamente stomacale, uremie, etc.
Voma se produce prin contracția simultană a musculaturii pereților stomacali, a diafragmului și a mușchilor abdominali. Datorită presiunii intrastomacale, conținutul stomacal (gastric) ajunge în esofag și apoi în faringe, iar în final este eliminat prin gură.
Vărsăturile pot fi examinate din punct de vedere chimic și bacteriologic de personalul medical calificat și astfel se pot depista anumite intoxicații sau afecțiuni. De obicei, vărsăturile care apar ocazional pot trăda instalarea unei boli infecțioase acute sau a unei intoxicații alimentare.
La persoanele care consumă foarte mult alcool și la femeile însărcinate, stările de vomă apar îndeosebi dimineața. În caz de nevropatie pot să apară vărsături imediat după ce s-a mâncat. Tusea convulsivă poate provoca vomă în anumite situații grave. Explicația este că prin efortul ce se face prin tuse se contractă și mușchii abdominali, care pot evacua conținutul stomacal. În cazul anumitor boli (intoxicații, boli digestive, boli uteroovariene) voma poate fi precedată de anumite simptome ca de exemplu: amețeală, greață, transpirație rece, tahicardie, dureri de cap, salivație în exces, stare de slăbiciune generală.
În anumite cazuri prin vomă se elimină cantitatea de alimente care a fost consumată de persoana respectivă, iar în alte situații se evacuează și o parte din secreția glandelor stomacale împreună cu resturile alimentare.
Vărsăturile sunt de mai multe tipuri
În primul rând trebuie să spunem că mirosul lor poate fi acru, de unt rânced sau fecaloid. Cele mai urăt mirositoare sunt vărsăturile fecaloide care au un colorit galben-murdar și care apar la bolnavii de ocluzie intestinală. Vărsăturile de culoare neagră pot indica o tulburare gravă de coagulare a sângelui sau anumite îmbolnăviri care s-au agravat. Astfel de stări pot fi și de forma unor vărsături cu aspect de zaț de cafea.
În caz de stenoză pilorică, voma poate fi alimentară, se elimină alimentele consumate anterior. Dacă voma este galbenă-verzuie și gustul amar este vorba despre cea de tip biliar (care conține bilă). La bolnavii de cancer sau care suferă de gastrită apar vărsături apoase, ce au un lichid produs de hipersecreția gastrică. Astfel de vărsături mucoase apar și la gravide și sunt matinale.
Dacă voma este cu puroi poate fi cazul unui abces ce s-a dezvoltat în organele interne cum este de exemplu în gastrita flegmonoasă. Mai există un tip de vărsături care apar în boli ale stomacului și se numesc sanguinolente, conținutul lor are sânge. Astfel de stări de vomă sunt caracteristice bolilor precum sunt: cancerul stomacal, ulcerul, intoxicațiile cu anumite substanțe toxice, gastrita cronică, anumite boli generale.
Remedii naturiste pentru combaterea vărsăturilor
Ceaiul cald din plante medicinale amestecat cu o felie de lămâie și puțin ghimbir este foarte bun pentru tratamentul stărilor de vomă. De asemenea, combinația dintre ghimbir și miere de albine ajută în tratamentul acestui simptom. Cele mai indicate plante medicinale în cazuri de vărsături sunt: roinița, coada-șoricelului, păducelul, anasonul, anghinarea, cerențelul, semințele de mărar, busuiocul, coada-calului, rădăcina de săpunăriță, ciuboțica-cucului. Ceaiurile sau infuziile din astfel de plante medicinale se beau fără zahăr, încet, cu înghițituri mici.
Vărsăturile se pot opri cu ajutorul sucului de ridiche. Acesta se prepară astfel: se spală ridichea sub jet de apă, se curăță de coajă, apoi se clătește iar cu apă; se taie în bucăți potrivite, se dă prin storcătorul de fructe și astfel se obține un suc natural foarte sănătos. Nu se bea decât cel mult 30 ml de suc din ridiche pe zi, deoarece acest suc se servește cu moderație pentru menținerea sănătații organismului. Sucul are efect de curățare a organismului, nu doar de prevenire și tratare a bolilor.
Limonada din lămâie în care s-a adăugat sare în loc de zahăr ajută în stoparea acestor stări de vomă. De asemenea, laptele în care s-a adaugat puțin zahăr și ghimbir este un bun remediu contra vărsăturilor. Ceaiul cu lămâie și miere este bun pentru calmarea vărsăturilor.
Pentru tratamentul vărsăturilor se poate folosi sucul de gutuie deoarece are efect calmant. De asemenea, remedii eficiente pentru stările de vomă sunt biterul suedez și uleiul de mentă. Biterul se folosește pentru uz extern, se pun comprese umede pe pielea stomacului. Uleiul de mentă se administrează în două doze pe zi, de câte 10 picături.
