Proteinuria reprezintă excesul de proteine în urină și se poate determina prin metode convenționale calitative și cantitative. Poate fi un semnal că persoana respectivă suferă de leziuni renale. În general proteinele în cantitate mare în urină indică fie o filtrare anormală, fie o insuficiență de absorbție. Proteinele din urină pot fi: albumine, proteaze, globuline, fibrinogen, pseudoproteine, proteine anormale, proteine incomplete, proteine de mielom, proteine tisulare din celule.
Principalele cauze ale proteinuriei:
- Proteinuria poate să apară datorită iodurii concentrate, excesului de urați și se numește în acest caz pseudoproteinurie. De asemenea, o falsă adăugare de proteine în urină poate duce la pseudoproteinurie.
- Proteinuria se numește emoțională sau psihosomatică și apare din cauza stresului.
- Cea mai comună formă de proteinurie este cea trecătoare numită intermitentă, benignă, musculară, fiziologică, profesională sau de exercițiu care apare din cauza unor tulburări de circulație renală.
- În afară de exudatele infecțioase, proteinuria poate fi cauzată de creșterea permeabilității glomerurale.
- În cazul în care apar modificări ale proteinelor plasmatice se produce proteinuria prerenală.
- Datorită unor produși de infecție sau vasodilatației se dezvoltă proteinuria febrilă.
- Mai poate exista și cauze de natură urologică, ca de exemplu în cazul în care proteinele sunt acumulate în urină mai jos de rinichi.
Proteinuria calitativă se determină din urină transparentă și are ca scop determinarea albuminei din compoziția acesteia. În cazul în care urina nu este perfect transparentă sau chiar este tulbure este indicat să fie filtrată sau încălzită. Urina se toarnă în două eprubete de 5 ml. În prima eprubetă se adaugă și 10-15 picături de acid sulfosalicilic de concentrație 20%, se agită și se citește rezultatul pe un fond negru, comparând cu urina din cea de-a doua eprubetă.
Analiza va fi negativă dacă urina rămâne limpede și transparentă în urma reacției cu acel acid sulfosalicilic. Dacă va avea o ușoară opalescență înseamnă că prezintă o cantitate mică de albumină în compoziția sa. Albumina în contact cu acidul sulfosalicic va precipita din urină. Cu cât cantitatea de albumină din urină este mai mare, cu atât se va vedea mai intens tulburarea lichidului sau precipitatul.
Proteinuria cantitativă se realizează cu reactivul Esbach și are rolul de a determina cantitatea de albumină din urină. Se folosește o eprubetă specială gradată, se toarnă urină în ea pană la semnul U (de la urină), apoi se adaugă reactivul Esbach până la semnul R (de la reactiv). Se astupă eprubeta la gură cu ajutorul unui dop de cauciuc, se agită bine pentru ca cele două substanțe să se amestece foarte bine.
Se pune eprubeta într-un stativ și se lasă timp de o zi să stea, astfel reactivul va precipita albumina din urină. Acest precipitat de albumină se va depune pe fundul eprubetei și prin intermediul gradației eprubetei se poate determina și cantitatea de proteină din urină care s-a realizat prin această analiză.
