In afara de grupele sanguine, sangele uman se mai caracterizeaza si prin existenta sau lipsa unei anumite proteine din membrana celulara a celulelor rosii, adica factorul Rhesus (Rh). Acesta a fost descoperit de Karl Landsteiner si Alexander Wiener, in 1940, si este important deoarece incompatibilitatea intre factorul Rhesus al unei viitoare mame si cel al fatului ar putea duce la grave probleme pe parcursul sarcinii.
Daca factorul Rhesus apare in globulele rosii ale unei persoane inseamna ca aceasta are Rh pozitiv, iar daca acest factor nu apare, Rh-ul este negativ. Daca o femeie are Rh negativ, iar fatul Rh pozitiv, in general, la prima sarcina, nu exista probleme, dar acestea pot interveni la o sarcina ulterioara, organismul mamei dezvoltand anticorpi contra sangelui cu Rh pozitiv, ceea ce genereaza “maladia hemolitica a nou-nascutului”.
85% dintre femei au factorul Rhesus (antigena D), ceea ce inseamna ca nu exista riscuri din acest punct de vedere. Probleme se pot ivi pentru restul (15%), cu Rh negativ, care, daca vor avea un copil, al carui tata are Rh pozitiv, iar copilul, de asemenea, are Rh pozitiv, atunci sarcina trebuie supravegheata cu atentie. Schematic, posibilitatile sunt urmatoarele:
Mama Tatal Copilul Consecinte
Rh + Rh+ Rh+ sau Rh- nu exista riscuri
Rh+ Rh- Rh+ sau Rh- nu exista riscuri
Rh- Rh- Rh- nu exista riscuri
Rh- Rh+ Rh+ sau Rh- daca fatul are Rh+ exista risc de incompatibilitate mama-fat, incepand cu a doua sarcina
Medicina moderna a gasit solutii pentru astfel de situatii, de aceea trebuie doar ca mama sa fie in cunostinta de cauza, facand analizele necesare. Daca nou-nascutul are un factor Rhesus pozitiv, mama cu Rh negativ va primi, in primele trei zile dupa nastere un vaccin anti-rhesus, care consta in injectarea de aniticorpi (antigena D), pentru a neutraliza globulele rosii Rh+, inainte ca organismul sa fabrice propriii anticorpi.
In felul acesta, organismul matern nu va ataca globulele rosii ale bebelusului. Aceasta imunizare trebuie repetata la fiecare noua sarcina, ca si dupa un avort spontan sau provocat.
Descoperirea factorului Rhesus are si alte implicatii
- In transfuziile de sange, regula este ca se poate transfuza sange cu Rh-, la un individ cu Rh+, dar nu si invers. In mod normal, se considera ca grupa de sange AB este un primitor universal, in timp ce grupa 0 este donator universal. In realitate, aceste afirmatii sunt corecte doar pentru AB cu Rh+ si grupa 0, cu Rh-.
- In intreruperile de sarcina, in sarcinile extra-uterine, in cazul unor traumatisme in zona abdominala, cand, din cauza unor manevre (de exemplu, VME, de intoarcere a fatului, in pozitia normala, cu capul in jos), sangele acestuia poate ajunge in sangele mamei.
- In cazul amniocentezei (procedura utilizata pentru diagnosticul prenatal) sau in situatia unor hemoragii in timpul sarcinii – in astfel de imprejurari, medicul va lua masuri rapide de preventie a maladiei hemolitice a fatului, care ar putea duce la decesul in utero, la anemie, deformari ale inimii sau ale ficatului sau ar putea necesita, la nastere, o inlocuire a sangelui nou-nascutului.
Teoretic, globulele rosii ale fatului nu trec in sangele mamei, in timpul sarcinii, cu toate acestea, se recomanda, pentru femeile Rh-, un control lunar regulat, incepand cu a sasea luna de sarcina.
Cei doi medici, austriacul Karl Landsteiner si americanul Alexander Wiener, descoperitorii Rh-ului, au facut experimentele pe
Macacul Rhesus (de unde si denumirea de factor Rhesus), o specie de maimute mici, care traiesc in zona de sud-est a Asiei, de unde au fost aduse mai multe exemplare si in alte regiuni, multe folosite in centre de cercetare. Din sangele unui macac rhesus s-a obtinut primul vaccin-test.
Aceeasi specie a fost folosita si pentru studii de chirurgie experimentala, pentru experimente de imunoterapie anticancer, in neurostiinte, virusologie, farmacologie si chiar in experimentele spatiale, pentru a se verifica daca, in absenta gravitatiei, un mamifer este capabil sa isi pastreze reflexele, memoria si capacitatile motrice.
Karl Landsteiner este cel care, in 1900, a intocmit primul sistem de clasificare a grupelor de sange, in 1909 a descoperit poliovirusul (responsabil de aparitia poliomielitei), lui i se datoreaza (gratie factorului Rhesus) transfuziile de sange din ce in ce mai sigure si este laureat al Premiului Nobel pentru medicina, in 1930.
Ziua de nastere a lui Karl Landsteiner, 14 iunie, a fost aleasa ca zi internationala a donarii de sange. Descoperirile savantului austriac au salvat peste un miliard de vieti, in intreaga lume.
.){kind=link}