Sănătatea reprezintă starea de bine la nivel fizic, mental și social. De asemenea, sănătatea înseamnă păstrarea integrității individuale, condiția necesară calității vieții, adaptarea la societatea de azi. Homeopatia nu este doar o metodă terapeutică de vindecare, ea se apropie de natură, ne ajută pe drumul spre un echilibru mai stabil. Hipocrate se referea cumva chiar la homeopatie atunci când spunea ca ,,a trata se realizează prin tratare și similare˝. Adevăratul fondator al homeopatiei a fost Christian Samuel Hahnemann care a redescoperit principiul similitudinii în anul 1790.
El spunea că ,,similarele vindecă similarele˝. Un alt nume marcant în istoria homeopatiei este medicul italian Sebastien des Guidi care a introdus homeopatia în Franța, la Lyon. Constantin Hering a descoperit importante medicamente homeopatice și a introdus homeopatia în America. Alte nume de referință în istoria acestei științe au fost Leon Vannier, Charles Rousson, James Tyler Kent care au contribuit prin studiul lor la dezvoltarea homeopatiei.
Medicamentele homeopatice sunt sigure și eficiente, ne scapă de micile suferințe ale organismului din viața de zi cu zi. Medicul este cel care decide întotdeauna care este modalitatea cea mai bună de a trata boala și de aceea el trebuie să recomande ce tipuri de medicamente homeopatice este bine să se folosească de către pacient.
În homeopatie nu există medicamente periculoase, ele pot fi încercate succesiv sau simultan. Medicamentele se aleg în funcție de substanța de bază pe care o conțin, de modul cum se potrivesc unui anumit pacient (să nu-i dea reacții alergice), în funcție de simptomele bolnavului (medicamentul trebuie să fie adecvat acestuia, să-i amelioreze stările nefaste), de trebuințele clinice în scopul vindecării.
Medicamentele homeopatice sunt produse ce se obțin din regnul vegetal, regnul animal și regnul mineral. Se fabrică în laboratoare, într-o incintă foarte curată (numită ,,hotă cu flux laminar˝), prin diluții diferite, ce se succed și se dinamizează prin scuturare. Dacă sunt suficient diluate nu sunt deloc toxice. Se prezintă sub formă de tuburi cu granule și doze de globule. Alte forme de prezentare sunt: ovule, supozitoare, fiole injectabile, fiole buvabile, comprimate, pomezi, pulberi și picături.
Medicamentele nu se administrează oricum. Granulele nu se ating cu mâna, ele se pun în dopul-dozator, apoi se pun în gură. Este indicat ca granulele să fie lăsate să se topească sub limbă, iar dozajul să fie respectat. Globulele sunt mai mici decât granulele, se iau în doza stabilită de medic, se țin sub limbă și astfel se topesc încet. Doza se repetă doar dacă acest lucru este considerat necesar de către medic.
Un pacient care se află sub tratament alopat (care ține de terapeutica utilizată de medicina oficială) poate doar în anumite cazuri să urmeze concomitent cu acesta și tratamentul homeopatic. În general este bine să se oprească tratamentul alopat și apoi să se înceapă cel homeopatic.
Desigur, acest lucru va fi hotărât doar de către medic, în funcție de starea de sănătate a pacientului. De regulă cele două tratamente vor fi realizate simultan, apoi cel alopat se urmează mai rar și pacientul va face față mai ușor lipsei lui. Se începe tratamentul homeopatic care va deveni astfel principal, iar în plus se recomandă calmante pentru depășirea stărilor nefaste sau angoaselor create.
