Consumul excesiv de sare este motivul principal al creșterii bruște a tensiunii arteriale. De asemenea, există și alte cauze ale crizei hipertensive și anume: factorii climatici, abuzul de cafea, întreruperea unui tratament cu medicamente beta-blocante, fumatul, stresul, abuzul de alcool. La bărbați fumatul este un factor de risc principal, crizele pot să apară mai ales în jurul vârstei de 40-50 de ani și se produc pe fondul unor boli de rinichi, leziuni cerebrale, vasculite, hipertensiune arterială, boli de țesut conjunctiv. Dacă se iau droguri (ex. cocaină), pastile pentru slăbit, medicamente antidepresive, crizele hipertensive se pot agrava.
Aceste crize trebuie prevenite, deoarece pot provoca complicații grave și pune viața în pericol. Este necesar să fie redusă tensiunea arterială și ținută sub control. Complicațiile crizelor hipertensive sunt numeroase și anume: accident vascular cerebral ischemic, encefalopatie hipertensivă acută, atac ischemic, hemoragie intracerebrală, infarct miocardic, fibrilație atrială, insuficiență ventriculară stângă, sângerare postoperatorie, insuficiență renală acută și altele.
Avînd în vedere disfuncțiile pe care creșterea bruscă a tensiunii arteriale le provoacă asupra organelor vitale trebuie resusă imediat tensiunea arterială, aceasta devine o urgență medicală. Astfel de pacienți sunt duși imediat cu salvarea la spital, în secția de terapie intensivă. Tratamentul medicamentos are rolul de a calma simptomele și a preveni complicațiile de care spuneam mai sus. Pacienții se plâng de dureri în piept, dureri de cap, dificultatea de a respira normal, încețoșarea vederii, iar uneori medicii sesizează la ei și o alterare a stării de conștiență, lipsa de puls, simptome neurologice.
Primul ajutor la astfel de pacienți constă în administrarea de medicamente antihipertensive (plasate sublingual). Din categoria lor fac parte nifedipin, clonidina, nitroglicerina (0,5 mg) și altele. Aceste medicamente nu produc complicații mari dacă sunt utilizate o perioadă lungă de timp și nu scad longevitatea. În cazuri necomplicate, pentru ameliorarea crizelor se ia nifedipin sau clonidină. Dintre cele două, clonidina se poate face intravenos.
O complicație a acestor crize este encefalopatia hipertensivă care apare mai ales în cazuri de glomerulonefrită acută, nefropatie și hipertensiune malignă. Datorită ei se poate dezvolta edemul cerebral deoarece autoreglarea fluxului sangvin cerebral nu se mai face normal. Un medicament indicat în acest caz este nitroglicerina, de asemenea este bun și verapamilul. Important de știut este faptul că clonidina dar și clorpromazina nu sunt indicate bolnavilor cu encefalopatie diabetică, medicii spun că este greu să se evalueze rezultatele.
Un alt aspect important este să nu reducă brusc tensiunea arterială deoarece se poate cauza ischemie și uneori necroză miocardică. Întotdeauna reducerea tensiunii arteriale la valorile normale trebuie să se facă treptat. Specialiștii consideră că o reducere semnificativă a TA poate duce la paralizie, orbire, infarct miocardic și accident vascular cerebral, dar sunt și excepții, în cazuri de edem pulmonar, anevrism aortic și insuficiență ventriculară stângă.
Pentru prevenirea crizelor hipertensive trebuie schimbat stilul de viață, redus consumul de sare, tutun, alcool, scăzută greutatea corporală în cazuri de obezitate. Schimbarea stilului de viață în unul sănătos presupune o alimentație echilibrată, o activitate fizică de minim jumătate de oră pe zi, menținerea nivelului de colesterol în limitele normale, a tensiunii arteriale la valorile normale, a glicemiei sub 6 mg/dl, dar și renunțarea la fumat. Mare atenție și la fumatul pasiv deoarece acesta poate crește riscul de boli cardiovasculare dar și riscul de alte afecțiuni și boli grave.
Cei care au anumite boli și care au suferit un infarct miocardic nu trebuie să mai fumeze deloc. Oamenii supraponderali sau care suferă de obezitate este nevoie să-și normalizeze greutatea corporală, să țină dietă, să fie atenți la alimentație (aceasta să nu conțină grăsimi), deoarece grăsimea viscerală sau de pe organe poate afecta sistemul circulator și poate contribui la creșterea riscului de boli cardiovasculare.
Viata sedentară este de asemenea un factor de risc al unor asemenea boli, de aceea trebuie să se facă zilnic exerciții fizice moderate sau înot, ciclism, jogging, mers pe jos în ritm ușor alert, care ajută în combaterea aterosclerozei.
