Insuficiența cardiacă dreaptă acută este numită și cord pulmonar acut. Dacă ventriculul drept devine insuficient nu va mai trimite sângele spre inima stângă cum trebuia în mod normal și astfel se produce stagnarea sângelui în vene. Prin dilatarea și insuficiența bruscă a inimii drepte apare acest sindrom de cord pulmonar acut. Acest lucru este cauzat de obstruarea arterei pulmonare sau a ramurilor acesteia.
Unii bolnavi ajung să dezvolte acest sindrom din cauză că stau mult timp imobilizați la pat, au tromboflebită și astfel ajung la embolie pulmonară. Această afecțiune provoacă hipertensiune arterială pulmonară și tulburări de irigație coronariană, astfel ventriculul drept ajunge să se dilate deoarece devine insuficient pentru cantitatea de sânge, el nu mai poate în mod normal să combată brusc hipertensiunea arterială.
Astfel de persoane fac embolie pulmonară deoarece sunt nevoite să stea în repaus la pat în urma unor intervenții chirurgicale în zona abdominală sau pelvină. Alte cauze ale cordului pulmonar acut sunt stenoza mitrală și infarctul miocardic. Bolnavul de cord pulmonar acut va avea dureri violente cu caracter coronarian la debutul brutal al acestei crize de inimă. De asemenea va respira rapid, brusc, superficial, va avea un atac de tuse uscată, va suferi de tahicardie accentuată, de anxietate intensă, de lipotimie și cianoză.
La unele persoane apar și semne de infarct pulmonar, la altele nu. Dacă acestea sunt prezente are loc scăderea tensiunii arteriale, junghiuri violente și stări febrile. Există și persoane mai norocoase care se vindecă de embolie pulmonară și nu rămân cu sechele, altele însă ajung la infarct pulmonar și lucrurile sunt mai grave. Bolile respiratorii sunt responsabile de cordul pulmonar de insuficiența cardiacă dreaptă. Atacul sever de astm poate fi o altă cauză a corpului pulmonar acut. Simptomele sunt de palpitații, reducere severă a respirației, anxietate, senzația ciudată că îți poți pierde respirația sau teama de moarte.
Medicul va analiza istoriul medical al pacientului, va pune întrebări cu privire la stilul de viață al acestuia, la simptomele pe care le-a avut. Dacă va ajunge să suspecteze existența unei boli pulmonare va verifica semnele acesteia. De asemenea, medicul va face o consultație pacientului, va vedea dacă are dificultăți respiratorii, dacă tusea este cu spută, dacă obosește rapid la efort, dacă fumează, și va ține cont de toate datele pe care le va afla în stabilirea diagnosticului.
Consultația medicală din punct de vedere fizic îl va ajuta pe medic să tragă concluzii pertinente cu privire la boală. Dacă buzele sunt albăstrui sau degetele și unghiile au culoarea oarecum palidă, schimbată, înseamnă că a existat o lipsă de oxigen în organism. Sunetele speciale pe care le va asculta la inimă și la plămâni cu stetoscopul îl vor ajuta să analizeze starea de sănătate a acestor organe. În cordul pulmonar acut zgomotele în valvele cardiace sunt de un anumit tip.
Consultația la picioare este de asemenea importantă. Edemul pe partea dorsală a piciorului sau la articulațiile gleznei poate fi un semn a cordului pulmonar. Ficatul mărit poate fi analizat prin radiografie. Dacă sângele se acumulează în venele mari este afectat ficatul. Analizele de sânge se fac în laborator și pot ajuta în stabilirea diagnosticului. Dacă numărul de eritrocite crește înseamnă că organismul încearcă să compenseze deficitul de gaze prin mărirea numărului de celule roșii.
Transaminazele (sau analizele de sânge pentru verificarea funcției hepatice) sunt crescute în cazul acestei afecțiuni. Prin radiografie, ecografie se studiază cordul drept, inima, se vede dacă există o extindere a ventriculului drept, dacă este o creștere a presiunii în artera pulmonară. Prin electrocardiogramă se verifică contracțiile mușchiului cardiac.
