Fiecare om suferă din cauza stresului și caută modalități pozitive de a rezista răspunsului fiziologic al organismului în fața unei amenințări sau unui pericol. Orice interferență care ne perturbă bunăstarea mentală și fizică ne poate deranja echilibrul natural al corpului și reprezintă acest concept numit stres.
Stresul poate deveni uneori atât de mare încât capacitatea organismului de a se pregăti pentru o acțiune subită (de a fugi sau de a rămâne pe loc și a lupta) devine chiar imposibilă. Starea de anxietate a corpului și a minții, panica și nervozitatea pot face o persoană să facă față amenințărilor externe dar în același timp îi afectează și rezistența organismului.
Simptomele care apar din cauza stresului sunt destul de greu de suportat și trebuie obligatoriu îndepărtate sau ameliorate deoarece afectează negativ sănătatea. Dintre acestea fac parte: oboseala, iritabilitatea, insomnia, dificultatea de concentrare, pierderile de memorie, atacul de panică, senzația de lipsă de aer, frisoanele, respirația superficială, disconfort în zona pieptului, senzația de amorțeală, dureri abdominale, greața, furnicături la extremități, stările febrile, palpitațiile, durerile în anumite zone ale corpului, depresia, creșterea tensiunii arteriale.
Stresul are efecte negative asupra corpului, din care prezentăm pe cele mai importante:
În primul rând inima bate mai rapid, astfel furnizează o cantitatea mai mare de sânge organismului, produce dureri de cap și hipertensiune. Stresul face ca întregul sistem circulator să fie tensionat. Sistemul hormonal este afectat și el de stres în mod direct deoarece sunt produse dezechilibre la nivelul glandelor și hormonilor. Cortizolul poate fi secretat în exces de glandele suprarenale și astfel poate deveni chiar toxic în anumite doze mari și poate produce stări depresive și pierderi ale memoriei.
Sistemul imunitar al organismului este și el afectat de stres și astfel devine mai puțin eficient și nu mai reușește să prevină în mod normal infecțiile și bolile provocate de agenții patogeni. În acest fel riscul de îmbolnăvire crește, virusurile și bacteriile se pot instala mult mai ușor în organism deoarece acesta este vulnerabil. În perioadele de stres apar și probleme respiratorii. Acest lucru face ca la celule să ajungă mai puțin oxigen și să se acumuleze mai multe toxine.
Din cauza stresului pot să apară dureri musculare mai ales în zona umerilor și a gâtului din cauza tensiunii și rigidității acestora. De asemenea, tensionarea musculară poate produce restricționarea unor impulsuri nervoase spre alte părți ale corpului.
Din cauza stresului, corpul are tendința de a-și mobiliza rezervele de grăsime pentru a le transforma în energie. Prin stagnarea rezervelor de grăsime și în vasele de sânge se pot dezvolta boli grave cum sunt ateroscleroza și alte afecțiuni ale inimii. Tot pentru a produce energie de către mușchi, și ficatul poate produce mai multă glucoză din cauza stresului. Astfel glucoza se poate acumula în vasele de sânge și crește riscul de diabet.
