Insuficiența cardiacă congestivă reprezintă incapacitatea inimii de a asigura debitul sanguin corespunzător necesităților metabolice și circulatorii ale organismului. Această afecțiune este numită și decompensare cardiacă. Consecințele ei sunt staza pulmonară și hepatosplenomegalia și edemele. Staza pulmonară apare în cazul insuficienței inimii stângi. Celelalte complicații sunt caracteristice insuficienței inimii drepte.
Astmul cardiac și edemul pulmonar acut țin de insuficiența ventriculară stângă acută. Cordul pulmonar acut apare în insuficiența ventriculară dreaptă acută. Astfel de insuficiențe ventriculare pot fi și de tip cronic, și toate fac parte din insuficiența cardiacă congestivă.
Disfuncția inimii se poate manifesta doar la efort în cazul insuficienței cardiace latente.
Insuficiența cardiacă congestivă, debut brusc și manifestări dramatice
Principalul simptom clinic al insuficienței ventriculare stângi este dispneea, care poate fi observată la eforturi mari. Apoi urmează simptomele de astm cardiac, edem pulmonar, dispnee în repaus și ortopnee. Un alt simptom characteristic acestei tip de afecțiune este tusea care nu este foarte puternică. Dispneea apare mai ales la bolnavii cu vârsta înaintată. În timpul nopții pot să apară și stări dureroase de angina paradispneică.
Insuficiența ventriculară stângă poate da complicații la nivelul inimii: cardiopatie congenitală, valvulopatie. De asemenea, medicul poate depista alte semne caracteristice afecțiunii și anume: puls alternant, zgomot de galop stâng, suflu specific insuficienței mitrale funcționale, astm, deplasarea inimii în jos, spre partea stângă, dar și mărirea ei în volum (se vede prin examen radiologic).
Ventriculul stâng este forțat de anumite afecțiuni ca de exemplu: hipertensiunea arterială, insuficiență mitrală, infarct miocardic, valvulopatii aortice, cardiopatie ischemică, cardiopatie dilatativă, miocardită, cardiopatie etanolică, cardiotireoză.
Insuficiența ventriculară dreaptă apare din cauza decompensării ventriculului drept. Poate să apară ascita, edem la membrele inferioare, hepatomegalie dureroasă spontană, reflux hepatojugular, cianoză, cardiopatii congenitale, pericardită fibroasă, etc.
Când apare decompensarea ambilor ventriculi este vorba despre insuficiența cardiacă congestivă globală cronică. Bolnavul suferă de dispnee permanentă a plămânului și în plus are edem și hepatomegalie sau chiar ascita dezvoltată.
Pentru tratamentul acestei forme cronice a inuficienței cardiace congestive se stabilește clar diagnosticul de către medic și apoi se alege metoda etiologică în vederea restabilirii sănătății. Tratamentul implică ameliorarea sau eliminarea simptomelor de miocardită, hipertensiune arterială, anemie și ale altor afecțiuni. Dacă este necesar se ffac intervenții chirurgicale în cazul defectelor valvulare, a pericarditei constructive și cardiopatiilor congenitale.
Tratamentul constă și în micșorarea retenției hidrosaline, reducerea tulburărilor inimii, creșterea energiei de contracție a inimii, verificarea și controlul mișcărilor respiratorii – toate aplicate în cazurile de insificiență cardiacă propriu-zisă. Dacă bolnavul suferă și de alte afecțiuni (trombembolie, tulburări de ritm, infecții respiratorii, diabet, endocardită infecțioasă, etc) trebuie să primească tratamente corespunzătoare pentru îndepărtarea acestor factori ce pot provoca insuficiență cardiacă congestivă.
Pacientul trebuie să stea în repaus la pat, pentru ca inima să nu fie forțată, munca ei este astfel ușurată. Astfel se reduce volumul cardiac, staza pleuropulmonară, efortul inimii și al mușchilor respiratori. Treptat, după 7-14 zile, bolnavul va fi așezat în fotoliu astfel va fi redus riscul de a suferi de escare.
În plus se va evita constipația, osteoporoza, infecțiile bronhopulmonare, tromboza venoasă. Va trebui să facă mișcări ușoare cu membrele inferioare și mișcări respiratorii. Nu va avea voie să fumeze și să bea alcool pentru a nu ajunge la complicații pulmonare. În cazul unui pacient cu cianoză sau boli pulmonare se poate aplica oxigenoterapia.
