Intoxicatiile din mediul ambiant

0
194

Intoxicatiile din mediul ambiant sunt imbolnaviri acute sau cronice cauzate de substante vatamatoare care patrund in organism, unele in cantitati foarte mici, numite si toxice si care produc modificari celulotisulare cu perturbarea grava a functiilor vitale, terminate frecvent cu moartea. Clasificarea cea mai adecvata este cea care tine seama de imprejurarile producerii intoxicatiilor: accidentale, voluntare, profesionale.

Intoxicatiile din mediul ambiant accidentale se produc prin neglijenta, manipulare gresita, lipsa masurilor de protectie, folosirea unor toxice in alte scopuri, necunoasterea dozelor, mai ales la medicamente, necunoasterea efectelor, pastrarea in conditii de nesemnalare ca “otrava” a unor toxice, medicamente, defectiuni tehnice la locul de munca, etc. Cele voluntare se produc fie prin folosirea de toxice in scop suicidal, fie in scop criminal, iar intoxicatiile profesionale au drept cauze utilizarea unor substante toxice la locul de munca cum ar fi insecticidele in agricultura, plumbul, mercurul, clorul, dioxidul de carbon, benzina. O mentiune aparte merita intoxicatiile alimentare (lipsa de conservare, de pregatire igienica sau lipsa de control sanitaro-antiepidemic) ca intoxicatii cu alimente alterate (proteice) sau ca toxiinfectiile alimentare si intoxicatiile cu veninuri de insecte sau serpi.

Intoxicatiile accidentale sunt cele mai frecvente dar nu lipsesc nici intoxicatiile in scopuri de suicid sau crima. In suicid se folosesc substante care, luate voluntar, duc la moarte (morfina, barbiturice, acid cianhidric). In intoxicatiile criminale agresorul foloseste substante toxice pentru a extermina viata. Intoxicatiile accidentale sunt destul de frecvente la copii, care, curiosi si ignoranti cauta prin casa si ajung la substante toxice, adesea fatale.

Intoxicatiile profesionale survin ca urmare a folosirii a numeroase substante toxice in procesele tehnologice industriale si in agricultura. De aceea, legislatia statului trebuie sa impuna norme severe de protectia si securitatea muncii, de instruire a personalului in manipularea acestor substante, de purtare a hainelor sau a altor obiecte de protectie, de interzicere a depozitarii sau folosirii in alte scopuri. Numeroase masuri, instruiri educative, alaturi de educarea cetatenilor in familie si pentru familiile lor, reprezinta masuri de profilaxie, exprimand grija fata de viata omului. Legea normelor de protectie a muncii ar trebui sa-i pedepseasca grav pe cei care se fac vinovati de nerespectarea ei, iar personalului medico-sanitar ar trebui sa-i revina sarcini deosebite in a contribui la inlaturarea intoxicatiilor profesionale la locul de munca.

Intoxicatiile din mediul ambiant cu substante bazice pot surveni accidental mai ales la copii prin neglijenta pastrarii toxicului si mai rar in scop suicidal. Simptomele rezulta din arsura chimica. Se vor gasi ulceratii periorale, ale buzelor, cavitatii bucale, chiar si laringiene, faringiene, esofagiene, gastrice. Ulceratiile sangereaza si se infecteaza. In urma leziunilor se instaleaza dureri mari, sindrom esofagian, greturi, varsaturi, febra, fenomene de colaps. Intoxicatia este o urgenta si se vor lua urmatoarele masuri: neutralizarea toxicului cu solutii slab acide (otet, zeama de lamaie); combaterea durerilor prin atropina, papaverina sau alte calmante; combaterea infectiei prin antibiotice; combaterea colapsului prin rehidratare si analeptice. Vindecarea se face cu sechele grave, ca tulburari de vorbire, stricturi esofagiene care necesita tratament chirurgical.

Citește și:  Hipotensiunea ortostatică - Scăderea bruscă a tensiunii arteriale

Intoxicatiile din mediul ambiant cu acid acetic pot surveni accidental sau in scop de suicid. Simptomele sunt date de arsuri locale, dureri pe tractul digestiv, eroziuni ale peretelui gastric cu perforatie. Daca se resoarbe, da icter prin hemoliza, hemoglobinurie. Mai pot fi prezente greturi, varsaturi, diaree sanguinolenta, deshidratare, colaps si moarte. In tratament se administreaza lapte albuminat si 20 g de magneziu usta; daca sunt semne de deshidratare se fac perfuzii intravenoase de bicarbonat de sodiu (sterila) 5 %.

Intoxicatiile din mediul ambiant cu opiacee sunt rezultatul consumului de opiu sau a alcaloizilor sai: morfina, dilauden, heroina, dolantin, etc. Intoxicatia poate fi mai des voluntara, dar si accidentala. Simptomatologia, luand ca tip intoxicatia cu morfina, se poate sintetiza astfel: dupa o doza de 0,15-0,20 g de morfina la nemorfinomani (depinde si de calea de patrundere) simptomele apar intre 15 minute si 2 ore si se succed astfel:

– perioada euforica o precede pe cea toxica si confera o stare de buna dispozitie fata de mediu;

– perioada de excitatie cand apare excitatia psihomotorie cu greturi, varsaturi, tuse de iritatie, roseata fetei;

– perioada de depresie cu oboseala, somnolenta, tulburari senzoriale, inconstienta, areflexie, mioza;

– perioada terminala cu coma, cu mioza amintita, cu areflexie, cu fata rosie, respiratie grea, colaps si moarte.

Diagnosticul se face din imprejurari, coma cu facies rosu, dar mai ales din respiratia grea si aspectul punctiform al pupilei.

Prognoza: comele profunde merg spre exitus; raspunsul minim la excitatii ca supravietuirea peste 12 ore de la intoxicare pot avea un prognostic bun.

Tratament: daca intoxicatia e digestiva se face spalatura gastrica cu solutie de permanganat de potasiu 1/1000, se administreaza solutie de tanin 1-2 %o, apoi prin sonda de spalatura se mai poate da carbune si sulfat de sodiu 30 g. Antidotul este nalorfina, care se da subcutanat 5-10 mg, repetata in functie de evolutie pana la 40 mg de obicei (s-a ajuns si la 200 mg uneori). Se mai dau analeptice (micoren, karion). Daca toxicul este injectat subcutanat, se face injectie cu adrenalina local (vasoconstrictie) si aplicarea garoului deasupra regiunii. Daca dispare cianoza se face respiratie artificiala. Dezintoxicarea organismului se face cu solutie de glucoza in perfuzii, 2 litri in 12 ore.

Intoxicatiile cu dioxid de carbon din mediul ambiat se produc accidental in prezenta unor mari concentratii de gaz care fiind mai greu decat aerul tinde sa se acumuleze in pivnite, puturi, mine si grote. Concentratia de 5%o in aer duce la intoxicata acuta, iar o concentratie de 10% este asfixianta. Simptomele se manifesta sub forma de cefalee, ameteli, greturi, dispnee, somnolenta, coma si moarte. Tratamentul profilactic consta in cercetarea incaperilor, a locurilor suspecte, aerisire. Cel curativ, scoaterea la aer, respiratia artificiala, oxigenoterapie, analeptice.

Loading...

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.