Diverticulita este o afecțiune gravă care apare în momentul inflamării diverticulilor din intestin. Aceștia sunt saci formați de pliurile mucoasei peretelui intestinal sau direct pe pliurile mușchiului din jurul intestinului. Diverticulii se formează mai ales la persoanele în vârstă și pot fi în număr mare. Acest lucru provoacă simptome și probleme grave de sănătate. Diverticulii apar în zona inițială a intestinului subțire, în porțiunea de sfărșit a colonului și pe pereții tubului digestiv.
În cazuri grave diverticulii sângerează și astfel apar firișoare de sânge în materiile fecale. Dacă se infectează și pătrund adâng în intestin, diverticulii pot duce la peritonită și deces. Boala poate fi acută sau cronică și are simptome caracteristice apendicitei. Spre deosebire de apendicită, la diverticulită durerile abdominale sunt în partea stângă și nu în dreapta jos. În principal apar scaune subțiri, diaree, stări de greață și vomă, dureri abdominale, stări febrile, constipație.
Cauzele diverticulitei sunt mișcările anormale ale mușchilor din jurul intestinului și stomacului, spasmele musculare care pot exercita o presiune pe anumite zone sensibile sau mai puțin rezistente ale acestor organe și mai ales la nivelul mucoasei intestinale. Afecțiunea apare mai mult la bătrâni deoarece aceștia au mucoasa intestinală mai fragilă și astfel riscul de a fi afectată este mai mare. Dieta săracă în fibre este un alt factor de risc a diverticulitei. Obezitatea și sedentarismul contribuie la apariția afecțiunii.
Uneori diverticulii se formează și în partea superioară a stomacului, chiar în esofag. Acest lucru face ca produsele alimentare să fie stocate acolo și să producă grave probleme de sănătate. Unii diverticuli sunt mici și greu de depistat. Afecțiunea poate fi semnalată prin simptomele care apar deja la apariția complicațiilor.
Acest lucru înseamnă că divericulii deja sunt inflamați și sângerează. Un semn al îmbolnăvirii este apariția sângelui în scaun, sau a constipației, apa din materiile fecale este absorbită de intestinul gros din cauza stagnării mult timp a acestora în colon. Uneori sângerarea diverticulilor este mare și apare necesitatea intervenției chirurgicale.
După cum spuneam mai sus, inflamația diverticulilor este și ea o problemă deoarece poate fi vorba despre un focar de infecție și apariția stărilor dureroase. Disconfortul creat de diverticuli este mare, apar stări de rău, de durere, de presiune în anumite zone ale abdomenului, tulburări de tranzit intestinal, greață și vomă, probleme de urinare, febră și alte simptome. Dacă infecția este foarte mare și abdomenul se umflă iar febra crește, se produce peritonita care pune viața în pericol, poate provoca decesul într-o perioadă scurtă de timp.
Această afecțiune poate fi ereditară sau poate să apară din cauza îmbătrânirii organismului. Dacă se bănuiesc anumite tulburări intestinale este indicat un consult medical. Analiza sângelui și a materiilor fecale se face pentru stabilirea diagnosticului. De asemenea examinarea intestinului cu ajutorul razelor X poate ajuta în depistarea divericulilor. Uneori se recurge și la tomografie computerizată pentru observarea pereților intestinului subțire și gros, dar și la biopsie.
Tratamentul în cazul diverticulitei constă în medicamente antibiotice și laxative. Alimentația trebuie să fie ușoară, iar dacă este vorba despre un pacient în stare gravă poate fi hrănit artificial intravenos. In acest fel colonul va avea timp pentru a se recupera fiind pus în repaus, golirea lui se va realiza prin intermediul realizării unei colostomii o perioadă de timp. În plus hidratarea corespunzătoare a corpului și tratarea abceselor infecțioase corect contribuie la vindecarea bolnavului.
Dieta acestor pacienți trebuie să ajute în calmarea intestinului, de aceea nu sunt recomandate alimente cu grăsimi sau care provoacă constipație. Medicamentele homeopate – Colocynthis, Belladonna, Bryonia – sunt eficiente în tratamentul diverticulitei. Ceaiul din flori de mușețel este un bun remediu pentru combaterea infecției și vindecarea stomacului și intestinului. Dieta bogată în fibre și lichide ajută la menținerea sănătății colonului. Regimul alimentar, medicamentele antibiotice și aportul mare de lichide ajută în tratamentul inflamației intestinului.
Activitatea fizică este importantă fără a face efort mare, sedentarismul duce la agravarea simptomelor. În cazuri grave tratamentul constă în operația chirurgicală. Este vorba despre sângerări ale divericulilor, infecții repetate, complicații și blocaje inflamatorii care pot afecta și organele din jur. Sângerarea masivă este periculoasă de aceea oprirea ei se face prin intervenția chirurgicală. Când simptomele se agravează și există riscul de peritonită este necesară aplicarea rapidă a operației chirurgicale.
Prin acest procedeu se îndepărtează divericulii inflamați, se tratează abcesele, fistulele, se rezolvă perforațiile intestinale, se îndepărtează o parte din intestin dacă este necesar. În prezent intervenția chirurgicală se face laparascopic datorită progreselor înregistrate în tehnica chirurgicală. Alte cazuri de urgență operatorie sunt obstrucția intestinală și perforația intestinală. În anumite cazuri se pot produce infecții ale rănii, pot fi afectate organele din regiunea abdominală, poate crește riscul de peritonită.
În cazuri mai fericite, la pacienții care suferă de diverticulită pot fi diverticuli mici care nu dau simptome și astfel afecțiunea nu prezintă riscul de a duce la complicații. Dacă aveți stări febrile, semne de sânge în scaun, durere la nivelul abdomenului în partea stângă a acestuia și tulburări de defecare este indicat să mergeți la medic pentru un consult la nivelul intestinului.