O frumoasa podoaba a apelor romanesti este nufarul-alb (Nymphaea alba). Aceasta planta acvatica plutitoare este originara din Europa si Asia, face parte din familia Nymphaeaceae si este cunoscuta si sub denumirea de plamana-alba, pluta sau plutnita.
Nuferii-albi infrumuseteaza mai ales apele statatoare cu florile lor albe, mari, hermafrodite, cu multe petale ce se deschid mai ales dimineata si se inchid seara spre apusul soarelui. Florile sunt abundente in polen – preferat de albine si alte insecte. In zilele ploioase florile nu se deschid, deoarece ele sunt mari iubitoare de soare. Marele scriitor german Goethe a fost cel care a observat primul ca staminele florii sunt niste petale modificate, iar petalele sunt frunze schimbate.
Potirul sau cupa florii are 4 sepale, albe in interior si verzi pe suprafata exterioara. Corola are 15-30 petale albe, pozitionate la inaltimi diferite, cu dimensiuni ce se diminueaza treptat spre centrul interior al florii. In mijlocul florii apar staminele de culoare galbena, care pe margini sunt mai late, de forma unor petale subtiri, iar spre centru sunt ca niste filamente. Interesant la aceasta planta este faptul ca are o lungime de 3 m, iar semintele sale se lasa la fund si se afunda in mal.
Dupa o perioada de un an sau chiar doi, semintele incoltesc, astfel luand nastere plante tinere care vor inflori intr-o zi la caldura si lumina soarelui. Fruzele plantei sunt mari si foarte groase, de forma mai mult sau mai putin rotunda, special parca pentru a rezista la ploi si valuri, ele avand suprafata superioara acoperita cu un strat ceros care faciliteaza alunecarea apei. Diametrul unei frunze este de 10-30 cm, iar al unei flori de 10-12 cm. Planta infloreste in lunile iunie-august, uneori pana in septembrie si are un parfum placut.
In tarile din lumea intreaga nufarul-alb este o planta acvatica ocrotita prin lege.
Cu multi ani in urma radacina acestei plante era folosita pentru calmarea si scaderea apetitului sexual. De asemenea din radacina se prepara un decoct ce era un bun remediu in tratarea dizenteriei. Radacina avea si proprietati linistitoare si sedative, trata guturaiul bronsic sau alte afectiuni ale gatului (sub forma de gargara). Frunzele se foloseau pentru tratarea inflamatiilor din zona bucala, dar si a afectiunilor pielii.
Astazi nu mai este folosita in fototerapie. In medicina populara rizomul nufarului-alb este folosit pentru proprietatile sale antiinflamatoare, sedative (calmeaza durerile in exces), astringente, cardiotonice (regleaza ritmul cardiac) si emoliente (dispar anumite simptome inflamatorii).
Planta ajuta in tratarea nimfomaniei si insomniei. Are un continut de alcaloizi, taninuri, rasini, glicozide. Florile plantei contin alcaloizi, substante flavanoide si acizi organici. Ele au efect usor sedativ si calmant al sistemului nervos, trateaza insomnia si ajuta in starile de anxietate.
Prin macerarea florilor de nufar-alb (intr-o solutie de apa si glicerina vegetala Bio) se obtine extractul de nufar alb care este folosit in cosmetica pentru efectele sale purificante, hidratante, antioxidante, catifelante, preventive anti-age, astrigente, regenerante si remineralizante, revitalizante si nutritive.
Extractul de nufar-alb protejeaza epiderma, ajuta impotriva radicalilor liberi, inchide porii si da luminozitate pielii, ii confera un aspect neted, proaspat, fin si stralucitor. Este recomandat pentru toate tipurile de ten: normal, gras, mixt, cu imperfectiuni, dezhidratat, tern sau ridat.