Prunul (Prunus domestica) este un arbore inalt pana la 10 m, originar din Europa si Asia. Face parte din familia Rosaceae si este cunoscut si sub denumirea de perj sau pearja. Pruna – fructul acestui arbore – este mare de culoare roscat-inchis, pana la violet-inchis.
Pruna are urmatoarele elemente constituente: apa, vitamina A, mucilagi, vitamina B, vitamina C, vitamina K, acizi, hidrati de carbon, zaharuri, celuloza, calciu, magneziu, fosfor, fier, sodiu, mangan, potasiu, cenusi, albumine, substante antioxidante, fibre, cantitati mici de proteine. Aporpul de calorii: 100 g prune proaspete au 30-45 calorii, iar 100 g prune uscate au 220 calorii.
Acest fruct este apreciat pentru proprietatile sale energizante, diuretice, laxative, de stimulare a sistemului nervos, decongestionante hepatice si dezintoxicante.
Sucul de prune are efect de energizare foarte bun, este indicat un pahar de suc de prune inainte de fiecare masa. Sucul de prune dulci este un foarte bun agent de dezinfectare, ajuta la eliminarea unui numar mare de toxine din organism. De asemenea scade aciditatea sucului gastric, are proprietati diuretice, ajuta la vindecarea afectiunilor urinare. Carotenoizii din sucul de prune sunt antioxidanti, ajuta la dezvoltarea de noi celule.
Calciul si potasiul au rol benefic pentru sistemul circulator si cardiovascular. Principalele boli care necesita tratamente cu suc de prune sunt: ateroscleroza, boli de rinichi, icter, boli ale aparatului urogenital, lipsa poftei de mancare, gastrita. Cel mai bun este sucul de prune proaspete (obtinut prin storcatorul de fructe) deoarece nu-si pierde din cantitatea de minerale si vitamine.
Fructele pot fi consumate proaspete, mai ales dimineata inainte de masa. Prunele sunt recomandate in tratarea unor afectiuni ca de exemplu: surmenaj, anemie, astenie, constipatie, reumatism, guta, intoxicatie alimentara, ateroscleroza. Prunele sunt foarte usor de digerat, daca se consuma in cantitati mici curata sangele. De asemenea, actioneaza asupra tractului digestiv inferior, ajuta in tratamentul bolilor provocate de bila, curata stomacul si intaresc ficatul. Vitamina A din prune ajuta la regenerarea celulelor, pastreaza sanatatea unghiilor si a parului.
In scop terapeutic se folosesc in special prunele uscate, care au proprietati nutritive, laxative, tonice ale sistemului nervos si de reglare a functiilor intestinale. Acestea prin procesul de uscare, au redus drastic continutul de apa, dar au cantitati mari de fibre, zaharuri usor de asimilat, minerale, in special zinc, magneziu si potasiu. De asemenea si scoarta prunului poate fi utilizata, ea are proprietati antipiretice, iar frunzele de prun sunt vermifuge, febrifuge, laxative si diuretice. Semintele sau samburii de pruna nu se consuma, deoarece sunt toxice.
Prunele uscate sunt recomandate la copii si sportivi (pentru ca au efect energizant si de tonifiere), in tratare hemoroizilor, constipatiei si oboselii. Prin continutul de substante antioxidante reduc actiunea radicalilor liberi, intarzie procesul de imbatranire al organismului si protejeaza celulele. Potasiul din prunele uscate reduce riscul de hipertensiune arteriala si de pietre la rinichi. Fibrele solubile – pectina – ajuta la scaderea colesterolului.
Preparate pentru constipatie: Se bea compot de prune la care s-a adaugat sucul de la jumatate de lamaie. Dimineata, inainte de masa, pe stomacul gol se mananca cateva prune uscate. De asemenea, acelasi efect au prunele proaspete cu paine de secara, daca se consuma dimineata pe stomacul gol.
Masca de prune pentru tenul gras: se amesteca pulpa de la o pruna fara pielita cu o lingurita de iaurt neindulcit natural si o lingurita de faina de grau; se aplica pe fata si se tine timp de 25 de minute; apoi se spala fata cu apa calduta.
Prunele coapte pot fi utilizate la obtinerea de gemuri, bauturi alcoolice si sucuri, iar prunele acre la condimentarea mancarurilor cu gust acrisor. Prunele conservate in otet stimuleaza digestia si ajuta la cresterea poftei de mancare.
Ca efect negativ – prunele trebuie consumate cu moderatie deoarece in exces pot da reactii de balonare, diaree, prin fermentarea zaharurilor din intestin.