Refacerea oaselor este un proces esential pentru buna dezvoltare si evolutia medicala, sociala sau chiar economica a individului. Cel mai adesea osul se reface singur dupa o fractura, fie ca vorbim de o fractura deschisa sau nu.
Dupa fracturarea osului procesul de vindecare incepe imediat. Insa exista o conditie esentiala: extremitatile osului fracturat sa fie readuse cat mai rapid si in pozitia corecta. Orice intarziere sau o repunere la loc al extremitatilor osului intr-o pozitie incorecta va determina ca vindecarea osului sa nu se realizeze corect si pacientul sa ramana cu sechele pentru tot restul vietii.
Refacerea oaselor depinde fara nici o urma de indoiala de actul medical de prim ajutor si tratament si de modul in care pacientul decide sa urmeze sau nu instructiunile medicului ortoped.
Refacerea osului este un proces natural care se desfasoara in 5 etape distincte si esentiale. Aceste etape sunt:
- Prima etapa consta in formarea cheagului de sange, care are rolul de a opri sangerarea vaselor de sange distruse de fractura.
- A doua etapa consta intr-o „curatenie” efectuata de celulele albe ale sangelui (macrofagele), al caror rol principal este de a distruge resturile de tesuturi. Dupa eliminarea tesuturilor distruse intra in scena fibroblastii care au rolul de a forma matricea pentru viitorul tesut osos.
- A treia etapa consta in aparitia si inceputul formarii unui nou os, respectiv osul nou denumit stiintific calus. Acest os nou se formeaza pe amplasamentul vechiului os rupt, linia de ruptura disparand.
- In a patra etapa calusul sau osul nou evolueaza si se maturizeaza, avand densitatea si fiind mai puternic decat vechiul os.
- In ultima etapa osul dobandeste un caracter aproape normal.
Pentru refacerea completa si corecta a osului este esential ca medicul ortoped sa alinieze perfect capetele osului fragmentat. Atentie, procesul de refacere a osului debuteaza imediat de la fractura. Supravegherea vindecarii osului se realizeaza prin intermediul radiografilor osului fracturat, radiografii care ajuta medicul ortoped sa vada daca procesul de vindecare decurge corect, daca osul s-a deplasat sau nu din pozitia corecta.
In cazul in care din motive medicale sau din cauza ca pacientul nu a respectat indicatiile medicale osul nu s-a vindecat corect, repunerea osului pe pozitii si corectarea abaterii se realizeaza manual, dar sub anestezie generala deoarece operatiunea este extrem de dureroasa.
Conditiile ideale pentru refacerea oaselor se realizeaza doar daca capetele oaselor sunt aliniate perfect. Pentru a garanta succesul, zona fracturata va fi imobilizata cu ajutorul gipsului. Daca fractura este instabila doar gipsul nu ajuta, trebuie sa se foloseasca un dispozitiv de fixare extern, mai precis o placa metalica care va avea rolul de a ajuta la vindecarea corecta a fracturii.
O alta practica medicala deosebit de eficienta in refacerea corecta a osului este osteosinteza. Aceasta practica consta in reunirea fragmentelor unui os fracturat cu ajutorul unor dispozitive artificiale din metal (asa numitele implanturi). Tehnica acesta este deosebit de utila in cazul unor fracturi osoase vindecate incorect, dar se foloseste mai ales pentru imobilizarea asa numitelor „fracturi instabile”.
Tipurile de implant metalic difera de la o situatie la alta in functie de tipul si gravitatea fracturii. Dispozitivul este compuns din: suruburi, placa metalica, brose, etc. Materialul de osteosinteza nu poate fi mentinut in organism pe o perioada mai mare de 6-18 luni, in functie de tipul de fractura si dispozitiv.
Fixarea dispozitivului in zona fracturata se realizeaza printr-un implant mecanic pacientul fiind sub anestezie generala. Dupa operatie la intervale regulate de timp pacientul va merge la control medical, unde pe baza radiografilor, medicul ortoped va decide daca procesul de refacere al oaselor decurge in parametri optimi.
Chiar daca aparent procesul de refacere al oaselor este unul simplu si rapid, realitatea dovedeste ca timpul de refacere depinde de gravitatea fracturii, de persoana, etc. De exemplu pentru o persoana adulta care a suferit de o fractura de tibie este nevoie de cel putin 3 luni pentru o vindecare completa si corecta, o vindecare completa si corecta presupune ca pacientul sa poata sa foloseasca zona respectiva dupa vindecare la fel ca inainte.
De asemenea un alt aspect interesant este faptul ca in cazul copiilor fracturile se vindeca mai rapid decat in cazul adultilor deaorece capacitatea de regenerare a organismului este mult mai mare la acestia decat la adulti.
Sa nu credeti ca doar un gips pus corect si repausul vor contribui la refacerea eficienta a oaselor. O alimentati sanatoasa, echilibrata si regulata, cu mancaruri bogate in calciu si proteine vor accelera procesul de vindecare. Vitamina D atat de necesara absortiei de catre organism a calciului, cat si starea psihica a pacientului pot influenta pozitiv sau negativ procesul de refacere a tesutului osos.
Dupa refacerea oaselor trebuie sa fiti deosebit de atenti daca aveti un job solicitant fizic sau practicati sportul. Trebuie avut in vedere ca in perioada de repaus in zona afectata rezistenta musculara a scazut. Astfel efortul fizic trebuie reluat treptat. Daca situatia o impune se vor urma sedinte de masaj sau gimnastica medicala.
Chiar daca natura a inzestrat organismul uman cu o extraordinara capacitate de refacere nu ignorati si „puterea” medicului ortoped. Prezentarea la timp si respectarea indicatiilor medicale sunt determinante in a avea din nou un os sanatos sau nu!
