Mirosul poate fi și el afectat de unele îmbolnăviri. Tulburările senzației olfactive la o persoană pot fi un semn al unei boli. Când apar astfel de probleme ale mirosului, cu siguranță ele trebuie depistate de medic deoarece constituie indicații importante pentru stabilirea diagnosticului.
Dacă apare pierderea totală a simțului mirosului este clar că a avut loc o degenerare a elementelor senzoriale la nivel olfactiv, central și acestea se datorează unor leziuni pe scoarța cerebrală. Această afecțiune se numește anosmie si poate fi trecătoare în cazuri de inflamații ale mucoasei nazale. De asemenea, ea apare frecvent la cei care iau cocaină.
Mucoasa nazală este afectată local, pe zonele periferice sau poate fi deteriorată pe toată suprafața ei. În cazuri grave de tumori ale lobului frontal sau ale unor traumatisme craniene, simțul olfactiv poate fi grav deteriorat. Drept consecință a acestui lucru poate fi afectat și simțul gustativ. Unele persoane nu pot percepe decât anumite mirosuri, cum este de exemplu cel acid, de alcool metilic și altele.
Fumătorii pot suferi de hipoosmie care reprezintă o diminuare a sensibilității olfactive, unele persoane pot avea o tulburare a mirosului numită paraosmie care este confuzia mirosurilor. Dacă sensibilitatea olfactivă este mare apare hiperosmia care se produce mai ales în cazuri de isterie, consum de cocaină, creșterea presiunii cerebrale, afecțiuni ale creierului.
Dacă un material este mirosit cu o nară și mirosul este localizat în cealaltă nară se poate să existe o tumoră cerebrală pe lobul temporal sau frontal deoarece este dezvoltată alostezia olfactivă. În boli grave tumorale ale lobului temporal pot să apară crize, halucinații olfactive sau senzații anormale și ireale de miros.
Pe de altă parte mirosul care este perceput de medic în timp ce examinează bolnavul poate indica anumite afecțiuni ale acestuia. La bolnavii urinari gravi, prostatici cronici sau chiar în comă uremică, mirosul este de urină, amoniacal. La diabetici mirosul este de acetonă, la fumători și alcoolici este caracteristic. De asemenea în intoxicații grave, mirosul este caracteristic acestora. La intoxicații organo-fosforice apare mirosul ca de usturoi.
La persoanele care au carii dentare mirosul este fetid. La fel este și la cei care suferă de stenoză pilorică, gastropatii cronice, pioree alveolară și amigdalite ulcero-necrotice. În hepatite cronice, ciroză și comă hepatică, mirosul este fetid, de fructe putrede sau de lut. La bolnavii cu transpirații abundente, în reumatism articular acut și tuberculoză pulmonară evolutivă, apare mirosul acru al sudorii, ca al oțetului.
