Termenul de tomografie computerizata (CT – Computed Tomography), care defineste o procedura cunoscuta si sub denumirea de scanare de tip CAT (Computed Axial Tomography), provine de la doua cuvinte grecesti, „tomos” insemnand “sectiune” si “graphia” – “a descrie”.
Tehnologia CT presupune folosirea principiului razelor X, care, pe masura ce trec prin corp, sunt absorbite sau atenuate la diferite niveluri, pentru a crea o matrice sau un profil de raze X, de diferite intensitati. Acest profil de tip raze X este inregistrat, in mod obisnuit, pe un film, in cazul radiografiilor, si cu ajutorul unui detector, sub forma de banana, care masoara profilurile razelor X, in cazul unui CT.
Cu cat este mai dens tesutul uman, cu atat razele devin mai slabe, astfel incat oasele si dintii apar cele mai luminoase in analiza cu raze X, iar celelalte tesuturi apar in nuante cenusii sau in negru. Daca, de exemplu, un medic banuieste, in cazul unui pacient, ca ar fi vorba de o fractura, o analiza cu raze X confirma sau infirma cu mare precizie diagnosticul.
Din punctul de vedere al caracteristicilor fizice, aparatul de tomografie computerizata are o forma cilindrica, este de mari dimensiuni, cu o deschidere, pentru pozitionarea pacientului, intre 60 si 70 de centimetri. In interior, exista o rama rotativa, care este prevazuta cu un tub pentru raze X, pe una din parti, si detectorul in forma de banana, in partea opusa. Un fascicul de raze X este creat pe masura ce rama rotativa invarteste tubul pentru raze X in jurul pacientului.
De fiecare data cand detectorul si tubul de raze fac o rotatie de 360 de grade, o imagine (sau “slice” – felie) este captata. Aceasta felie are o grosime de 1 – 10 milimetri. Pe masura ce aparatul de tomografie computerizata va completa mai multe rotatii de 360 de grade, vor fi preluate mai multe imagini seriate (sectiuni transversale prin diferite zone ale corpului uman), denumite “profile”.
O rotatie completa permite capturarea a circa 1000 de astfel de profile, care, mai departe, sunt divizate spatial de catre detector. Fiecare profil este reconstruit, de catre un computer specializat, ca o imagine 2D (bidimensionala) a fiecarei sectiuni scanate, care poate fi imprimata pe film sau pe suport digital (CD), pentru analizarea ulterioara.
Tomografia computerizata a fost inventata, in 1972, de catre inginerul de origine britanica Godfrey Hounsfield, din cadrul laboratoarelor EMI (din Marea Britanie) si, independent, de catre fizicianul de origine sud-africana, Allan Cormack, de la Universitatea Tufts, din Massachusetts.
Hounsfield a primit, mai tarziu, Premiul Nobel pentru Medicina, dar si “Ordinul Cavalerilor”, pentru contributiile aduse de acesta in domeniul medicinei si al stiintei. Cu ajutorul tomografiei axiale computerizate (CAT), partile moi de tesut (muschi, maduva spinarii, nervi etc.) sunt foarte bine reprezentate in structurile tisulare mici.
Mai mult, se poate administra pacientului, inainte de scanare, o substanta de contrast (un compus al iodului, care are proprietatea de a absorbi razele X), dar nu inainte de a se face un test alergologic si un control renal al persoanei care urmeaza sa fie examinata. Substantele de contrast iodate sunt nefro-toxice, de aceea trebuie prevenit riscul agravarii unei insuficiente renale.
Primele aparate de tip CT au fost instalate, inca din anii 1974 – 1976, sistemele fiind folosite, initial, doar pentru scanarea capului si a gatului. Pana la sfarsitul anilor 1980, tomografia computerizata ajunge sa fie disponibila in majoritatea tarilor dezvoltate din lume.
Astazi, la nivel mondial, sunt instalate peste 30.000 de aparate de scanare de tip CT. Primul CT dezvoltat de Hounsfield avea nevoie de cateva ore pentru a prelua “feliile” si de cateva zile pentru a reconstrui imaginea, pornind de la datele brute. In prezent, sistemele CT ultra-performante reusesc acelasi lucru in maximum 10 secunde.
In timp, aparatele de scanare au fost constant imbunatatite in privinta vitezei, a confortului pacientilor si a rezolutiei imaginilor reconstruite. Timpul de scanare s-a redus, mai multe zone anatomice putand fi vizualizate rapid. Scanarile rapide au marele avantaj de a elimina artefactele date de pozitia defectuoasa a pacientilor, de miscarile de respiratie sau de peristaltismul intestinal (miscarea musculaturii stomacului).
Examinarile care implica tomografia computerizata sunt, astazi, mult mai orientate pe asigurarea confortului pacientului si pe administrarea unei doze de raze X cat mai reduse.
CT-urile in spirala
In toate scanerele CT din perioada 1974 – 1980, puterea razelor X era transmisa prin folosirea unor voltaje foarte inalte, prin intermediul unor cabluri electrice infasurate in jurul unor dispozitive rotative si a unor scripeti complicati.
Rama rotativa se misca pentru 360 de grade intr-o directie, preluand o felie (sectiune transversala), pentru ca, mai apoi, sa se intoarca la 360 de grade in cealalta directie, pentru a o prelua si pe a doua s.a.m.d. La mijlocul anilor 1980, introducerea inelului care facilita transmiterea voltajului a permis renuntarea la sistemul de cabluri si scripeti folosit anterior.
Aparatele moderne de tomografie computerizatase pot roti continuu, fara a fi nevoie sa incetineasca, pentru a porni si pentru a se opri. CT-urile in spirala pot sa scaneze o intreaga zona anatomica (de exemplu, plamanii), in cateva secunde. Acestea nu mai capteaza felii individuale, care ar putea fi nealiniate, din cauza miscarilor de respiratie ale pacientului, ci preiau volume de date intr-o singura pozitie.
Datele brute pot fi reconstruite pentru a forma imagini tridimensionale (3D) complexe, asa cum se intampla in cazul arterelor renale sau in cazul aortei. Imaginile 3D permit chirurgilor sa vizualizeze fracturi complicate, ca in cazul traumelor faciale, pentru a planifica toti pasii operatori.
Tomografia computerizata de tip multislice (cu vizualizare in 3D) face posibila diagnosticarea non-invaziva a unui spectru mult mai larg de afectiuni (leziuni craniene, hemoragie acuta etc.), intr-un timp redus si asigurand un confort sporit pacientului. Combinarea capacitatilor de reconstructie 3D cu scanarea de tip multislice este utila si veterinarilor, pentru a vizualiza date diverse despre afectiunile pacientilor lor.
Precautii in folosirea tomografiei computerizate
In statele Unite ale Americii, conform statisticilor, iradierea populatiei cu raze X este imputata, in proportie de 50%, tomografiei computerizate si acest fenomen, in mod neasteptat, a luat amploare in anii 2000.
Principalele cauze sunt legate de faptul ca a crescut numarul scanarilor toracice, care sunt cele mai periculoase, si de marirea dozelor substantelor de contrast. In plus, scanarea arterelor coronare (cele care inconjoara suprafata inimii) este extrem de riscanta, presupunand o iradiere de 600 de ori mai mare decat o radiografie pulmonara, de exemplu.
Este evident, asadar, ca o expunere repetata la raze X poate fi daunatoare pentru organism, dar raportul beneficiu/risc – spun medicii – in nenumarate situatii, inclina in favoarea celui dintai.
Tomografia computerizata va fi folosita, de asemenea, cu mari precautii, de catre bolnavii de diabet si este contraindicata femeilor insarcinate. Tehnica imagistica de investigatie prin rezonanta magnetica, neiradianta (deoarece foloseste campurile magnetice) este o foarte buna alternativa, dar sunt si situatii cand aceasta nu poate substitui tomografia computerizata.