La anumite femei însărcinate poate să apară hipertensiunea arterială sau vasospasmul. Este vorba despre hipertensiunea indusă de sarcină care potrivit medicilor este considerată o boală. Care sunt valorile normale ale tensiunii arteriale în timpul sarcinii și cât de periculoasă este hipertensiunea arterială la femeile gravide?
Fiecare femeie însărcinată trebuie să-și măsoare regulat tensiunea arterială pentru a vedea dacă suferă de hipertensiune sau să apeleze la o persoană care știe să aplice această tehnică. De regulă, la o femeie sănătoasă valorile tensiunii arteriale sunt mai mari dimineața, iar apoi, tind să scadă în timpul zilei. Tensiunea arterială crește înainte de trezire și are cea mai mică valoare în timpul somnului, iar presiunea sistolică scade la începutul somnului din cauza opiozilor endogeni. La femeia gravidă hipertensivă variațiile tensiunii arterale nu au ritmul prezentat anterior ca la femeia sănătoasă în afara sarcinii.
În cazul în care femeia gravidă suferă de hipertensiune persistentă sarcinii factorii riscului matern pot fi reprezentați de insuficiența cardiacă acută, insuficiența renală acută, hemoragia cerebrală, preeclampsia, exitusul, apoplexia materno-placentară și exacerbarea hipertensiunii arteriale. Astfel de complicații apar din cauza valorilor anormale ale tensiunii arteriale.
Având în vedere faptul că anumite complicații de acest gen pot fi fetale (și se poate ajunge la naștere prematură, avort sau moartea fătului în uter) este necesar aplicarea unui tartament corespunzător prevenirii lor. Femeile care au hipertensiune cronică sunt sfătuite de medici să nu aibă o sarcină mai ales dacă riscul de avort este mare. În majoritatea cazurilor se stabilesc cauzele hipertensiunii cronice și se evaluează dacă prin tratament se pot evita anumite suferințe ale organismului.
Tratamentul constă în evitarea complicațiilor și îmbunătățirea stării de sănătate a mamei și a fătului. Se fac analize de sânge, de urină, care țin de urocultură, acid uric seric, se verifică creatinina, proteinuria în urină și glicemia. Dacă hipertensiunea este severă se face ecocardiograma pentru verificarea funcției cardiace. Cu cât mai mare este hipertensiunea arterială cu atât frecvența consultațiilor prenatale crește.
Dacă hipertensiunea este ușoară și nu apar alte suferințe sau factori de risc se fac două consultații medicale pe lună. O astfel de consultație se face la un medic obstetrician iar dacă este necesar se recomandă de către medicul de familie și un examen la un specialist nefrolog și cardiolog.
Dacă valorile hipotensiunii sunt mari se aplică un tratament hipotensor. Unul din cele mai indicate medicamente în timpul sarcinii este nifedipinul pentru tratamentul hipertensiunii cronice la femei, acesta este un hipotensor rapid și se administrează sublingual. Hipertensiunea poate să apară și în perioada post partum din cauza edemului pulmonar, a insuficienței renale și encefalopatiei hipertensive dar și în lehuzie din cauza unor afecțiuni ce țin de funcția cardiacă, renală, de supraîncărcarea cu lichide, edem pulmonar (care sunt tratate cu diuretice).
În caz de hipertensiune arterială în timpul sarcinii se recomandă repaus, medicație hipotensoare, dietă săracă în lipide animale, bogată în proteine, normal calorică și hiposodică. Există numeroase medicamente care se recomandă de către medici pentru tratamentul hipertensiunii arteriale cu rol de a influența tonusul arterioral, de a reduce rezistența periferică, de a combate edemul cerebral, de a avea efect diuretic, antagonist al calciului vasodilatator periferic, beta-blocant la nivel cardiac, alfa-blocant, acțiune inhibitorie și sedativă corticală minoră.
Principalele complicații ale hipertensiunii arteriale în timpul sarcinii trebuie cunoscute deoarece acestea pot afecta mama dar și fătul. Una dintre acestea este edemul pulmonar și insuficiența cardiacă. De asemenea insuficiența renală cronică este o altă problemă gravă ce poate să apară din cauza hipertensiunii arteriale la femeile gravide. Necroza hepatică ce se produce din cauza hipertensiunii arteriale și proteinuriei poate da simptome de greață, vărsături, durere în hipocondrul drept.
În concluzie măsurarea tensiunii arteriale trebuie să se facă de către gravide și la domiciliu nu doar la spital (când merg la examenul medical). În cazuri de hipertensiune ușoară, valoarea diastolicei nu depășește 90-99 mmHg și nu este însoțită de proteinurie. Astfel de femei trebuie să stea în repaus la pat în cea mai mare parte a zilei, iar supravegherea lor se face de către medic de două ori pe săptămână. Dacă valorile presiunii sistolice sunt mai mari de 140 mmHg și cele ale presiunii diastolice sunt mai mari de 90 mmHg este necesară spitalizarea gravidei și monitorizarea sarcinii.
În cazuri de hipertensiune moderată valorile presiunii diastolice sunt 100-109 mmHg. Astfel de gravide trebuie să aibă o activitate fizică foarte redusă și să stea în repaus la pat, să aibă un consum de lichide și sodiu moderat, să urmeze o dietă cu puține calorii și proteine, să ia un tratament cu medicamente hipotensoare și tranchilizante recomandate de medic.
Există situații când se ajunge la îndepărtarea sarcinii înainte de termen dacă hipertensiunea este persistentă și dacă apare o creștere rapidă în greutate, cam 1,5 kg la două zile, un nivel semnificativ al proteinuriei, a tulburărilor acuității vizuale, a durerilor în hipocondrul drept și a cefaleei.
