Angina pectorala reprezinta o durere la nivelul pieptului care se poate extinde spre gat, brate sau maxilarul inferior, aceasta fiind o consecinta a unei irigatii proaste a inimii. Aceasta afectiune este frecventa in tarile dezvoltate, acolo unde aceasta afectiune cardiovasculara reprezinta o comuna problema a sanatatii publice. Angina se caracterizeaza prin dureri, constrictii si disconfort la nivelul pieptului, ce apar atunci cand o parte a muschiului inimii nu primeste destul oxigen din sange.
Cauzele bolii
Angorul sau angina este explicata prin ingustarea anormala a arterelor coronare ale inimii (una sau mai multe). De obicei, in cazul anginei stabile cronice si a celei instabile, diminuarile de calibru au loc in timpul efortului, atunci cand necesitatile cardiace de oxigen cresc. Angina apare cand peretii arterelor coroniene sunt acoperiti de colesterol. Sangele ajunge tot mai greu la inima, iar colesterolul coroborat cu efectele fumatului, consumului de alimente bogate in zaharuri, duce la deteriorarea arterelor (acestea se pot rupe si forma cheaguri de sange).
Angina stabila/ cronica are loc cand inima este suprasolicitata si poate fi combatuta prin repaus si medicamente. Angina instabila nu are simptome si poate aparea oricand, semnaland in unele cazuri atacul de cord de mai tarziu.
Angina pectorala spastica este caracterizata de contractiile spasmodice ale arterei coronare fara ca artera in stare normala sa fie deja ingusta.
As putea sa dezvolt angina pectorala?
La aceasta afectiune sunt expusi cei care au un risc crescut la bolile coronariene si printre factorii de risc inclusi se gasesc:
- Fumatul
- Diabetul
- Hipertensiunea arteriala
- Obezitatea
- Sindromul metabolic
- Stilul sedentar de viata
- Varsta
- Sexul (angina este tardiva la femei)
- Antecedente familiale cu boli de inima.
Simptomele bolii
Angina pectorala se manifesta prin senzatia de strangere localizata in spatele sternului din timpul efortului. Aceasta senzatie poate creste pana spre gat, spate, maxilarul inferior si brate (cu prevalenta stangul). Aceasta afectiune poate avea si complicatii dintre care se distinge infarctul miocardic (artera care este ingustata se astupa).
Infarctul reprezinta criza intensa, dureroasa si prelungita insotita de transpiratii, voma si greturi. In aceasta situatie este necesara transportarea imediata la spital. Angina poate fi insotita si de: arsuri stomacale, indigestii, slabiciune, transpiratie, crampe, scurtarea transpiratiei.
Diagnosticul
Diagnosticul de angina pectorala este unul clinic si se bazeaza in general pe durata si trasaturile durerii ce apar la un pacient care prezinta factori de risc ai ateromului (depozite lipidice pe peretii arterelor, care le ingusteaza). In timpul durerii vor aparea modificari pe electrocardiograma.
Pentru a se analiza leziunile arterelor coronare se recurge si la alte analize si teste in urma carora poate fi stabilit un tratament. In aceste teste sunt incluse efortul pe bicicleta si pe covorul rulant, radiografiile toracice, angiografia coronariana, analizele de sange.
Angina pectorala poate fi prevenita daca pacientul isi schimba stilul de viata si isi trateaza conditiile ce pot duce la aceasta afectiune. Pentru a preveni angina, trebuie sa adoptati o dieta echilibrata si sanatoasa, sa evitati fumatul, sa faceti sport si sa va tineti stresul sub control. In plus, daca aveti colesterol ridicat, diabet zaharat, hipertensiune arteriala sau obezitate trebuie sa urmati tratamentul prescris de medic.
Cum tratez angina pectorala?
Tratamentul pentru aceasta afectiune urmareste atenuarea durerii, prevenirea simptomelor acesteia si reducerea riscului aparitiei unui infarct. Tratamentul include schimbarea modului de viata prin:
- Renuntarea la fumat
- Controlul greutatii
- Masurarea frecventa a colesterolului
- Evitarea meselor copioase
- Ritmul ponderat al activitatilor si odihna
- Consumul de legume, fructe, cereale integrale, carne slaba, peste, alimente cu continut scazut de zaharuri si grasimi
- Invatarea gestionarii si evitarii stresului.
Medicamentele din grupa nitratilor sunt de obicei prescrise pentru angina pectorala pentru ca previn ori reduc intensitatea episoadelor anginoase prin largirea si relaxarea vaselor de sange. Si alte medicamente pot fi insa prescrise pentru atenuarea simptomelor acestei afectiuni, acestea diminuand tensiunea arteriala si contribuind la scaderea nivelului de colesterol din organism, a ritmului cardiac, relaxeaza vasele sangvine si reduc presiunea asupra inimii.
Angina pectorala poate necesita interventii chirurgicale. Angioplastia este procedura prin care un balon este introdus in arterele inguste ale inimii, avand drept scop largirea acestora. Procedura aorto-coronariana este o alternativa ce presupune inlocuirea venei ingustate cu una sanatoasa dintr-o alta parte a corpului.
Influenta bolii asupra vietii
Cei care sufera de angina pectorala nu ar trebui sa faca activitati ce presupun forta fizica intensa, ridicare de greutati si conducerea mijloacelor de transport public.
Locul de munca nu ar trebui sa fie afectat de catre aceasta afectiune. Bolnavii au in general un program ceva mai relaxat. Acest diagnostic vine ca un semnal de alarma pe care bolnavul ar trebui sa il ia pentru a-si schimba stilul de viata si a se relaxa.
Combinatia dintre excitatia sexuala si activitatea fizica poate duce la aparitia anginei pectorale. Bolnavul nu ar trebui insa sa renunte la contactul fizic decat daca acesta este factorul declansator al crizei.