Anevrismul este o zona dintr-un vas de sange care se largeste. Deseori, aceasta largire este descrisa ca semanand cu un balon atasat de vasul de sange respectiv. Se crede ca aproximativ intre 1,5 si 5 % din populatie are un anevrism sau va avea unul in decursul vietii. In fiecare an, intre 0,5 si 3 % din persoanele care au anevrism pot avea hemoragie.
Anevrismul cerebral nu este o conditie cu care oamenii se nasc, acesta facandu-si aparitia dupa varsta de 40 de ani in cele mai multe cazuri. De obicei un anevrism apare in punctele de ramificare ale arterelor, si este cauzat de presiunea fluxului de sange. De cele mai multe ori, anevrismul se mareste in timp si pe masura ce se mareste, peretii arterei slabesc.
Anevrismul poate fi asociat cu diferite boli de sange, ca de exemplu: disectia arteriala, arterita cerebrala si displazia fibromusculara. Aceasta asociere insa se intampla foarte rar. Unii oameni se nasc cu predispozitia de a avea pe viitor un anevrism cerebral, insa aceste cazuri sunt rare.
Unele anevrisme se datoreaza consumului de droguri (cocaine, amfetamine) care afecteaza vasele de sange, infectiilor, sau accidentelor care cauzeaza traume la nivelul creierului. Nu toate anevrismele la nivelul creierului sunt la fel, aceste variind in functie de locatie, marime si forma. Dupa marime, anevrismele pot fi: mici (sub 5 mm), medii (intre 6 si 15 mm), mari (intre 16 si 25 de mm) si uriase (peste 25 mm). Dupa forma, anevrismele cerebrale pot fi: ample si cu gatul larg, saculare cu un gat bine definit, si fusiforme (gatul nu se distinge).
De obicei, un anevrism cerebral este situat de-a lungul arterelor majore, adanc in structura creierului. Anevrismul poate fi gasit in partea frontala a creierului, sau in partea posterioara a sa. Un anevrism la nivelul creierului este detectat folosindu-se analize speciale imagistice. Exista doua teste neinvazive cu ajutorul carora se pot vedea vasele de sange din creier. Unul din aceste teste se numeste angiografie prin tomografie computerizata.
In acest test, pacientului i se injecteaza o substanta de contrast intr-o vena, dupa care pacientul este scanat si astfel doctorul poate vedea vasele de sange din creier si poate determina daca pacientul are vreun anevrism sau orice alta anomalie. Cel de-al doilea test se numeste angiografie prin rezonanta magnetica.
In cadrul sau, pacientul este scanat cu un scaner cu rezonanta magnetica, cu ajurotul caruia doctorul poate vedea imagini ale creierului si poate determina daca exista sau nu un anevrism. Ambele teste sunt folosite pentru a detecta majoritatea anevrismelor cerebrale care sunt mai mari de 5 mm. In afara de acestea doua, cel mai sigur test care poate descoperi un anevrism este angiograma cerebrala. In cadrul acestui test, pacientul este asezat pe o masa, iar apoi i se baga un mic tub in vena unuia din picioare.
Dupa aceea tubul este ghidat catre vasele de sange de la nivelul gatului, iar de acolo este impins inainte pana ajunge in vasele de sange din creier. Apoi doctorul injecteaza o substanta de contrast si se fac imagini cu ajutorul razelor X. Desi acest test este mai invaziv decat celelalte doua, este singurul care poate descoperi cu acuratete anevrismele cerebrale, indiferent de marime si forma.
Din pacate, daca o persoana are un anevrism cerebral, exista in jur de 20 % sanse ca acesta sa mai aiba cel putin inca un anevrism. Majoritatea anevrismelor de marime mica nu prezinta simptome. Insa, pe masura ce un anevrism se mareste, pot aparea dureri de cap sau dureri localizate in anumite zone. Atunci cand un anevrism devine foarte mare, acesta exercita presiune asupra tesutului cerebral sau asupra nervilor din apropiere. Aceasta presiune poate cauza pacientului urmatoarele simptome: amorteala sau slabiciune a unui brat sau picior, probleme cu vederea, convulsii, sau probleme cu memoria si dificultati in vorbire.
Doctorii inca nu stiu de ce un anevrism se rupe la un momendat, sau cand anume s-ar putea produce o ruptura, insa se stie care sunt factorii care cresc sansele ca acest lucru sa se intample. Una dintre cauzele posibile care ar duce la ruperea unui anevrism ar putea fi presiunea arteriala ridicata, datorata de obicei ridicarii unor obiecte sau incordarii. Alt factor ar putea fi stresul emotional, oamenii fiind mai predispusi la ruperea anevrismului daca au parte de o suparare majora sau sunt enervati.
Deasemenea, exista medicamente care pot cauza rupture anevrismului, de exemplu: anticoagulantele, pastilele dietetice, amfetaminele etc. Daca un anevrism se rupe, sangele curge in spatiul dimprejurul creierului, acest fenomen fiind numit “hemoragie subarahnoida”.
In functie de cantitatea de sange, aceasta poate produce: greturi si stari de voma, o durere puternica de cap care poate dura de la cate ore la cateva zile, somnolenta sau chiar coma. Deasemenea hemoragia poate afecta creierul in mod direct, de obicei datorita sangerarii puternice, si se numeste accident vascular cerebral. Accidentul vascular cerebral poate duce la: dificultati in vorbire, paralizarea partiala, convulsii sau probleme cu vederea.
Odata ce anevrismul se rupe si sangereaza, tratarea acestuia nu va putea schimba daunele deja cauzate la nivelul creierului. Tratamentul va fi aplicat, insa acesta nu poate decat sa previna noi sangerari, care pot cauza noi daune creierului si celorlalte functii ale corpului. Daca deja exista daune cerebrale, pacientii pot fi ajutati cu ajutorul terapiei de reabilitare, dupa ce anevrismul a fost indepartat.
Fiecare pacient este diferit, la fel cum este si fiecare anevrism. In tratarea pancientului, doctorul trebuie sa evalueze factorii de risc care sunt pro sau contra tratamentului si apoi vor decide care tehnica este cea mai potrivita. Cel mai bun tratament depinde de multi factori, unul dintre acestia fiind ruptura anevrismului sau lipsa acesteia.
Daca un anevrism s-a rupt, atunci tratamentul se efectueaza imediat, insa daca acesta nu s-a rupt, tratamentul depinde de forma, marimea si locatia sa. Pana cand un anevrism nu este tratat complet, intotdeauna exista riscul ca acesta sa sangereze din nou si sa cauzeze noi daune creierului, de aceea este foarte important ca pacientii care au suferit de anevrism cerebral sa mearga regulat la doctor pentru a verifica daca a aparut un nou anevrism.
