Tarhonul este o plantă de cultură folosită drept condiment picant-aromatic în gastronomie. Din punct de vedere medicinal tarhonul are numeroase proprietăți terapeutice, din care cele mai importante sunt: antistres, anticancerigene și digestive.
Tarhonul are o savoare particulară, de aceea este folosit ca mirodenie la prepararea mâncărurilor din carne (mai ales de vânat, porc, miel, vită și organe). Se poate combina și cu alte condimente: piper, muștar, țelină, mărar, chimen, pătrunjel, nucșoară, ghimbir, ceapă, mentă, etc. Frunzele sunt folosite drept condiment la supe, salate, sosuri și murături. Planta poate fi utilizată și uscată în lunile de iarnă. Părțile ei aeriene se pun la uscat în buchete în locuri uscate, călduroase, umbrite și bine aerisite, cel mai indicat ar fi podul casei.
Tarhonul este o plantă perenă cu denumirea științifică Artemisia dracunculus care vine de la latinescul Draco ce înseamnă șarpe sau dragon și face referire la fruzele subțiri ca niște limbi de șarpe sau la rădăcinile șerpuitoare ce amintesc de astfel de reptile. Crește pe câmpuri sau în grădini, are tulpina ramificată, înaltă de cel mult 0,5-1 m, cu frunzele aromate, liniare, lanceolate și florile mici, albe sau galbene.
Fructele sunt mici și au forma unor achene. Semințele mici de tarhon se pun la încolțit primăvara, răsadurile apar în cel mult 14 zile, apoi acestea se plantează în lunile mai-iunie. Înmulțirea se poate face și prin butași, care se înrădăcinează la sfârșitul lunii mai. Lungimea unui butaș trebuie să fie în jur de 12-15 cm. Tarhonul se dezvoltă foarte bine la lumină și în sol fertil, argilos și suficient de umed.
Tarhonul are compuși aromatici care compun uleiul volatil și substanțe cumarine, flavonoide, mucilagi, estragol, tanin, rășini, caroten, minerale (magneziu, potasiu, fosfor, fier) și vitamine (A, B1, B2, C). Planta are proprietăți carminative, antispastice, diuretice, antiscorbutice, calmante pentru sistemul nervos, tonice, digestive, de reducere a inflamațiilor și îmbunătățire a sintezei de suc gastric.
Conține antioxidanți deci are proprietăți imunostimulatoare, de combatere a efectului nociv al radicalilor liberi în organism. Se poate face o cură cu frunze de tarhon în mâncare timp de 2 săptămâni. Tarhonul este recomandat persoanelor depresive, tensionate, nervoase, sentimentale, leneșe, obosite deoarece elimină emoțiile stagnante și induce o stare de conștientizare a suferinței și de îndepărtare a acesteia.
Prin efectul diuretic planta ajută în tratamentul bolilor de rinichi, afecțiunilor de inimă și ficat. Prin compuși volatili aromatici de tip fenol-metil, eteri, tarhonul detensionează, calmează nervii, reduce tulburările neurovegetative create pe fond psihic, are efect carminativ, vindecător, antispastic.
Această plantă are efect benefic asupra tractului digestiv, restabilește funcția acestuia, crește pofta de mâncare, îmbunătățește sinteza de suc gastric, este aperitiv, antialergic, antiseptic și antispasmodic intestinal, combate tulburările gastro-intestinale, balonarea, crampele stomacale, inflamațiile, durerile cauzate de colită, icterul, anemia, intoxicațiile alimentare, durerile de ficat, pancreas și vezică biliară. Tarhonul este un condiment foarte bun pentru preparatele culinare specifice dietelor fără sare deoarece îmbunătățește gustul acestora și crește apetitul alimentar.
Infuzia din tarhon este ușor de realizat, combate insomnia, îmbunătățește apetitul alimentar, vindecă balonarea, crampele, guturaiul, flatulența. Infuzia se prepară din 6 g plantă uscată și 200 ml apă clocotită. Se lasă la infuzat 5 minute, apoi se strecoară și se bea câte un sfert de cană de 3 ori pe zi.
Maceratul din tarhon se poate folosi în combaterea durerilor reumatice. Se pune o mână de frunze de tarhon în borcan, se adaugă oțet natural din mere și se lasă la macerat timp de o săptămână. Acest preparat naturist ajută și în calmarea migrenelor și a durerilor de cap.
Ceaiul din frunze de tarhon ajută în combaterea paraziților intestinali. Se adaugă o lingură de plantă la o cană de apă clocotită și se fierbe 1-2 minute. Se strecoară și se bea dimineața și seara, cel mult 4 căni pe zi.
Este recomandat persoanelor care suferă de anorexie și urmează un regim hiposodat. Poate ajuta în oprirea sughițului și a spasmelor de orice fel. Este un bun remediu și pentru afecțiunile pielii, poate fi folosit pentru uz extern în tratamentul urticariei, eczemelor, arsurilor și inflamațiilor cutanate. Cei care suferă de dureri de dinți și dureri menstruale pot folosi rădăcina de tarhon deoarece are efect calmant. În Tibet tarhonul este considerat ca un excelent remediu contra pneumoniei, neuroasteniei, tuberculozei pulmonare și a altor afecțiuni respiratorii.