Mijlocul lunii august aduce, pe lângă vacanțe și festivaluri, o mică furtună invizibilă: granule microscopice de polen care intră nestingherite prin fiecare fereastră deschisă. Cei care le simt pe pielea lor recunosc imediat semnele: nas care curge, ochi iritați, un soi de oboseală care nu dispare nici după a treia cafea.
Institutul Național de Sănătate Publică estimează că ambrozia afectează, an de an, peste 2,5 milioane de români, iar cifrele sunt în creștere. În 2025, sezonul este deja cu aproape două săptămâni mai lung decât era la începutul anilor 2000, iar planta continuă să colonizeze orice lot viran lăsat nesupravegheat.
Ambrozia, colonistul perfect și felul în care a cucerit România
Botaniștii o descriu drept o specie invazivă, care exploatează orice petic de pământ tulburat: șantiere, margini de drum, terenuri abandonate. Semințele ei pot hiberna în sol peste 40 de ani, iar tulpina supraviețuiește verilor toride fără strop de apă.
În 1997, existau doar câteva focare confirmate în vestul țării; conform raportului EIONET 2024, planta este acum prezentă în 36 de județe, cu densități notabile în vest, sud și zona metropolitană București-Ilfov.
O singură plantă matură produce în jur de 8 miliarde de particule de polen, suficient cât să acopere, în teorie, toată suprafața României într-un strat fin, galben. În 2024, rețeaua națională de aerobiologie a măsurat vârfuri de 350-400 de particule pe metru cub în zilele secetoase de sfârșit de august, de peste 6 ori pragul care declanșează simptome la persoanele sensibilizate.
Dacă adăugăm poluarea urbană la ecuație, particulele diesel sau PM2,5 acționează ca un taxi pentru polen, sporindu-i agresivitatea și timpul de plutire în aer.
Ce face polenul când ajunge în corp
Sistemul imunitar interpretează proteina Amb a 1 drept un dușman de temut și pornește sirena histaminică în mai puțin de 60 de secunde de la expunere. Vasele capilare se dilată, mucoasa nazală se îngroașă și apare senzația de mâncărime în cerul gurii: acel reflex iritant care nu se liniștește nici după ce îți sufli nasul de 10 ori.
Potrivit datelor INSP, în sezonul 2024 s-au înregistrat cu 22% mai multe vizite la camerele de gardă pentru rinite alergice față de media 2021-2023, iar farmaciile raportează creșteri similare la vânzările de antihistaminice. Interesant este că, media vârstei pacienților nou diagnosticați a scăzut sub 29 de ani, semn că expunerea timpurie contează.
Imunologii afirmă că bariera naturală a nasului (perii microscopici și mucusul) devine insuficientă, atunci când cantitatea de polen dintr-un singur inspir depășește pragul de 80-100 de particule. La aceste concentrații, reacția poate apărea chiar și la persoane care nu fuseseră sensibilizate anterior.
Orașele în care nu vrei să deschizi geamul la răsărit
Dacă te trezești în București la 5:30 dimineața într-o zi senină de august, șansele ca polenul să treacă de 200 de particule pe metru cub sunt mari. Totuși, capitala nu este în topul trist al concentrațiilor maxime.
Conform monitorizărilor rețelei EAN pentru 2024-2025, clasamentul arată așa: Timișoara (medie vârf 420), Arad (410), Oradea (385), Cluj-Napoca (360) și, surprinzător pentru un oraș de munte, Brașov (330). Explicația ține de cum curenții de aer canalizează polenul spre depresiuni urbane și de câte terenuri virane rămân necosite la periferie.
În Timișoara, extinderea continuă a șantierelor imobiliare lasă zone vaste de pământ gol, perfecte pentru germinarea semințelor. Primăriile au primit amenzi record de la Garda de Mediu în 2024, însă aplicarea legii rămâne inegală.
Mai la est, Bucureștiul este protejat parțial de factorii climatici, dar suferă din cauza poluării ridicate, care amplifică severitatea simptomelor, creând un paradox: concentrații mai mici, dar suferință comparabilă.
Strategiile de supraviețuire între august și octombrie
În fiecare sezon, alergologii repetă aceleași recomandări. Spălarea nasului cu soluție salină după contactul cu aerul exterior reduce cu 70% încărcătura de polen rămasă pe mucoasă, iar ochelarii de soare cu ramă lată pot scădea simptomele oculare cu aproape o treime.
În interior, ventilația controlată este sfântă: aerisește scurt, la orele cu umiditate ridicată, și sigilează ferestrele când termometrul depășește 28°C. Un filtru HEPA premium oprește particulele de până la 0,3 µm. Multe persoane suferinde vor căuta în grabă să-și procure cele mai bune purificatoare de aer pentru ambrozie cheia este debitul CADR raportat la volumul camerei, altfel aparatul devine obiect de decor cu lumină albastră.
La exterior, aplicațiile meteo specializate trimit alerte când previziunile depășesc 150 de particule, iar ajustarea rutinei de jogging cu doar o oră poate face diferența dintre o plimbare plăcută și o criză de strănut.
Sezonul viitor va începe mai devreme și va dura mai mult
Climatologii Universității Babeș-Bolyai au modelat scenarii pe baza datelor ERA5 și au concluzionat că până în 2030, sezonul ar putea să se extindă cu încă 11 zile în vestul țării. Temperaturile medii de vară în creștere și toamnele mai blânde împing fereastra de polenizare spre final de octombrie, ceea ce înseamnă disconfort prelungit pentru cei care se confruntă deja cu alți alergeni de sezon, precum sporii de mucegai.
În același timp, presiunea asupra autorităților locale se intensifică: Comisia Europeană a recomandat României să implementeze un sistem național de management integrat al ambroziei, similar cu cel din Ungaria, unde densitatea plantației a scăzut cu 35% în mai puțin de 6 ani.
Totuși, până când măsurile vor fi coerente, realitatea rămâne simplă: monitorizare zilnică, protecție personală și un plan de tratament început din timp fac diferența dintre o vară suportabilă și una petrecută cu șervețelele în buzunar.
