Cum se detectează boala Crohn și care sunt factorii de risc

Boala Crohn consta in inflamatia intestinului, ea poate afecta orice segment, insa cel mai adesea se observa la nivelul terminal al intestinului subtire (ileon) sau la nivelul terminal al intestinului gros (colon).

Boala Crohn are o puternica amprenta genetica, avand multe aspecte ce o indentifica ca boala autoimuna. In general, persoanele care au in familie rude de gradul I ce au avut boala o vor dezvolta de asemenea. Nu se cunoaste de ce boala Crohn afecteaza in general persoanele de sex feminin.

Factorii de risc ai bolii sunt reprezentati de:

•  rude de gradul I ce au dezvoltat boala;
•  fumat;
•  tulburari hormonale;
•  stres accentuat;
•  infectii;
•  administrarea anumitor medicamente.

Femeile insarcinate ce prezinta boala Crohn vor duce sarcina la bun sfarsit, dar vor prezenta acutizari ale bolii in primele trei luni de sarcina.

Simptomele bolii Crohn sunt adesea inselatoare, iar diagnosticul este pus destul de greu, pentru ca semnele de boala apar treptat. Boala Crohn este de patru tipuri: usoara, moderat – severa, severa sau inactiva. Printre simptomele bolii mentionam:

•  tulburari vizuale, insotite de inflamatii ale ochiilor;
•  oboseala;
•  dureri articulare, putandu-se dezvolta in paralel artrita reumatoida;
•  eruptii cutanate;
•  inflamatia tesutului hepatic;
•  inflamatia cailor biliare;
•  dureri abdominale descrise cel mai adesea ca crampe. Intensitatea lor difera de gradul de toleranta a pacientului, pornind de la crampe ce pot fi suportate cu usurinta, pana la crampe ce ii determina pe pacienti sa se prezinte de urgenta la medic;
•  diareea grava cu scaune moi, mucoase foarte numeroase, ajungand pana la 20;
•  scaderea poftei de mancare;
•  febra care in functie de gravitatea bolii poate fi moderata pana la foarte ridicata. Insa in cazurile in care febra atinge valori alarmante, ea arata agravarea bolii;
•  scaderea in greutate, un efect secundar al diareei insotita de lipsa poftei de mancare;
•  anemia, un efect secundar al sangerarilor ce apar la nivelul intestinului si se exteriorizeaza la nivelul anusului;
•  usturimi la nivelul cavitatii bucale ce pot ajunge pana la afte sau chiar ulcere;
•  deficit de vitamina B12;
•  deficit de acid folic;
•  deficit de fier;
•  obstructia intestinului (situatie ce constituie urgenta medicala);
•  fistule la nivelul anusului;
•  colectii purulente la nivelul anusului;
•  fisuri anale;
•  formatiuni asemanatoare hemoroizilor;
•  tromboze;
•  vasculite.

Analizele ce diferentiaza boala Crohn de alte boli, ce pot prezenta aceleasi simptome se bazeaza in primul rand pe anamneza si sunt urmatoarele:

•  radiografia abdominala;
•  tranzitul baritat, exclus in cazul suspectarii de ocluzie intestinala. Investigatia consta in ingerarea unei substante pe baza de bariu, element chimic ce nu poate fi penetrat de razele utilizate in radiografii. Dupa ingestia acestei substante se fac mai multe radiografii care au ca scop urmarirea tranzitului substantei prin intestin. In functie de imaginile radiografice prelevate, medicii pot observa leziunile ce se evidentiaza la nivelul intestinului;
•  endoscopia digestiva superioara. Investigatia consta in introducerea unui tub dotat cu o camera minuscula prin cavitate bucala. Imaginile prelevate de acesta sunt imediat transmise catre un monitor. Observand imaginile medicul poate investiga cu acuratete esofagul, stomacul si primele parti ale duodenului. Endoscopia este o investigatie invaziva si destul de greu de suportat de catre pacienti;
•  irigografia. Analiza consta in efectuarea unei clisme baritate, urmata de o radiografie ce arata cu ajutorul bariului leziunile de la nivelul colonului si rectului;
•  tomografia computerizata sau mai pe scurt CT. Investigatia foloseste un aparat cu raze X ce reda imagini extrem de bune ale intestinului si ale organelor abdominale;
•  rezonanta magnetica nucleara sau mai pe scurt RMN. Aceasta analiza foloseste un aparat complex bazat pe un camp electromagnetic si unde radio. Radiatiile acestui aparat sunt extrem de puternice, iar aceasta analiza se recomanda numai in cazurile in care nu s-a putut diagnostica prin nici o alta metoda suferinta pacientului;
•  videocapsula endoscopica. O metoda mai noua si extrem de costisitoare care consta in ingestia unei camere de luat vederi minuscula ce transmite wireless imagini ale intregului aparat digestiv;
•  colonoscopie sau sigmoidoscopie. Ambele analize constau in introducerea prin intermediul sfincterului anal a unui tub lung flexibil dotat cu o camera video conectata la un monitor ce reda imagini ale intestinului in timp real. Cea mai indicata in cazul suspectarii de boala Crohn este colonoscopia, deoarece ea spre deosebire de sigmoidoscopia ce investigheaza ultimii 60 de centimetri ai intestinului gros, analizeaza intregul colon;
•  teste coprocitologice;
•  examenul scaunului.

Boala Crohn se poate agrava de-a lungul timpului, putand duce si la deces in cazul in care ea a dezvoltat complicatii. Persoanele suspecte de boala Crohn sau care au fost diagnosticate cu boala Crohn trebuie sa urmeze in mod frecvent analize pentru determinarea prezentei sau absentei cancerului de colon.

In cazul hemoragiilor puternice necesitatea de a se prezenta la medic este iminenta. De asemenea, in cazul absentei scaunului pe o perioada mai lunga de timp, pacientii trebuie sa se prezinte la medic si sa ii aduca acestuia la cunostinta absenta scaunelor pentru ca ocluzia intestinala este o problema extrem de grava care poate duce la diverse complicatii printre care peritonita, urgenta medicala incompatibila cu viata.