Viața noastră este caracteristică omului modern, este stresantă și trepidantă, iar cel mai rău este că ne afectează sistemul nervos, uzura nervoasă a devenit mult mai mare față de vremurile trecute. De aceea trebuie să fim atenți la stilul de viață pe care îl ducem și să încercăm să ne întreținem sănătatea.
Un antagonist al sănătății este cafeaua – în cantitate exagerată are efecte negative asupra organismului, poate duce la accelerarea pulsului, a frecvenței cardiace și la intensificarea activității psihice. Cafeaua este o băutură iubită de oameni, poate fi consumată dar fără a face abuz (doar 1-2 cești mici pe zi).
Este numită ,,băutura intelectuală” și are acțiune stimulantă asupra sistemului nervos. Conține cafeină, acid cafetanic, substanțe azotate, apă, zahăr, substanțe minerale, celuloză, materii grase. Dacă este amestecată cu lapte poate fi privită ca un aliment deoarece este hrănitoare. Laptele este recomandat în cafea deoarece poate diminua acțiunea excitantă a acesteia și astfel nu afectează sănătatea.
Ce efecte creează cafeaua în organism?
- atenuează senzația de foame;
- stimulează sistemul nervos;
- poate favoriza digestia, de aceea se bea după masă;
- are acțiune excito-secretorie renală;
- are acțiune vasodilatatoare coronariană;
- dă senzația de plenitudine gastrică;
- stimulează glandele suprarenale, crește cortizolul, grăsimile din sânge și colesterolul;
- cofeina în exces accelerează ritmul cardiac;
- acidul cafetanic în cantitate mare stimulează secreția biliară.
Cafeaua nu se bea cu alcool și nici nu se cumulează cu fumatul deoarece are un efect excitant destul de mare și este toxică pentru organism. Alcoolul și tutunul sunt alți antagoniști ai sănătății, care trebuie evitați. De asemenea nu se amestecă cafeaua cu frișcă sau smântână pentru că poate crește colesterolul și grăsimile din sânge. Dacă este băută în exces și pe stomacul gol poate afecta negativ tubul digestiv, poate da simptome de durere, arsură și spasme gastrointestinale.
Un alt antagonist al sănătății este sedentarismul care poate favoriza îmbolnăvirea de ateroscleroză. Oamenii circulă acum tot timpul cu mașina, iar când ajung acasă se așează în pat la televizor și astfel duc o viață sedentară, ajung la obezitate și pot suferi diferite complicații ale lipsei de mișcare cum sunt: osteoporoza, artroza, tulburările circulatorii periferice, spondiloza și altele.
Exercițiile fizice, mișcarea sunt foarte importante pentru a ne păstra sănătatea, pot reduce anumite suferințe, pot combate obezitatea, afecțiunile cardio-vasculare și ateroscleroza. Sedentarismul trebuie evitat de orice persoană.
Care sunt beneficiile sportului și mișcării asupra sănătății?
- Activitatea fizică fortifică organismul, datorită ei mușchii, tendoanele, cartilagiile, oasele și articulațiile devin mai puternice. Acest lucru este foarte important pentru organism deoarece îl ajută să reziste la factorii externi, să fie mai puțin vulnerabil la afecțiuni și boli.
- Inima devine mai puternică deoarece prin sport sunt puse în mișcare diferite grupe musculare, are loc contracția și relaxarea acestora și astfel sângele este adus mai bine către cord. Efectul este bun pentru inimă, mușchiul se contractă cu o forță mai mare, treptat se realizează o adaptare a mușchiului la eforturi sporite și deci cordul va deveni mai puternic.
- Activitatea fizică ajută la arderea grăsimilor, la creșterea activității enzimelor, la modificări biochimice, la o bună ardere a compușilor glucidici și lipidici, la combaterea obezității.
- Exercițiul fizic contribuie la antrenarea musculaturii, tonifierea acesteia, la îmbunătățirea circulației, creșterea densității rețelei capilare (a vaselor sangvine mici care alimentează mușchii) și la alimentarea celulelor cu oxigen și substanțe nutritive.
- Cei care suferă de obezitate pot slăbi prin exerciții fizice moderate realizate cu regularitate dar și prin regim alimentar echilibrat. Prin sport se reduce țesutul adipos deoarece mușchii sunt antrenați și vor utiliza lipide drept sursă de energie. Activitatea fizică ajută la normalizarea lipidelor din sânge, astfel scade riscul de cardiopatie ischemică care poate să apară din cauza hipercolesterolemiei.
Condimentele pot afecta sănătatea dacă sunt consumate în exces. Ele pot fi picante, acide, aromatice, aliacee. Condimentele picante sunt: boiaua de ardei iute, piperul, muștarul. Din categoria condimentelor acide fac parte: lămâia, oțetul, murăturile, acidul citric și acidul tartric.
Exemple de condimente aromatice sunt: cimbrul, scorțișoara, pătrunjelul, mărarul, chimenul, vanilia, anasonul, dafinul, tarhonul și altele. Condimentele aliacee sunt: hreanul, usturoiul, ceapa, ridichea, arpagicul, prazul. Sarea este un condiment folosit frecvent în gastronomie și nu trebuie consumat în cantitate mare.
Beneficiile consumului de condimente în cantitate redusă
- Stimulează gustul, mirosul, digestia, salivația.
- Ajută alimentele fade să fie mai gustoase.
- Pot stimula secrețiile digestive să astfel bolul alimentar poate să fie digerat mai ușor.
- Uleiurile aromatice din condimentele aromatice nu irită mucoasa stomacului și stimulează secrețiile digestive, dar nu trebuie exagerat cu acestea.
- Rădăcina de pătrunjel are efect diuretic și de stimulare a secrețiilor digestive.
- Tarhonul crește pofta de mâncare.
- Usturoiul are proprietăți antiseptice.
- Hreanul este diuretic, sudorific, stimulant digestiv.
- Nucșoara are efect antibacterian, poate trata infecțiile stafilococice.
Consecințele excesului de condimente
- Pot afecta tubul digestiv (mai ales cele picante, acide și aliacee).
- Sarea în exces poate cauza hipertensiune arterială.
- Abuzul de condimente picante este dăunător stomacului.
- Cuisoarele pot fi iritante pentru mucoasa stomacului și pot favoriza apariția constipației.
- Ceapa și usturoiul în cantitate mare pot irita stomacul.
- Prazul crud poate crea indigestie de aceea este contraindicat persoanelor care suferă de afecțiuni sau boli digestive.
- Ardeiul iute poate irita mucoasa stomacului dacă se mănâncă prea mult.
- Alimentele picante sau prea condimentate pot cauza iritații ale esofagului și stomacului.
- Citricele pe stomacul gol pot provoca gastrită.
- Cei care suferă de gastrită nu pot mănca murături, ceapă, usturoi, țelină, fenicul, mărar, în general nu au voie mâncare condimentată.
- Legumele crude pe stomacul gol pot avea acizi care să afecteze mucoasa gastrică. În timp pot produce gastrită sau ulcer, deci nu sunt recomandate pentru prima masă a zilei.
