Senzația de a regurgita este un semn al bolii de reflux gastroesofagian. De asemenea și durerea din spatele sternului cu senzație de arsură poate fi un semn clar al bolii, mai ales că este simțită intens și este greu de suportat. Din păcate un astfel de reflux este patologic și afectează calitatea vieții, mai ales în situația în care se manifestă frecvent.
Cea mai simplă metodă de a ameliora un astfel de simptom este de a ridica puțin capătul patului, sau de a pune o pernă mai mare sub cap, în scopul de a dormi cu corpul ceva mai ridicat. Desigur este importat și administrarea cinei puțin mai devreme de 19 seara, în jurul orei 18 ar fi mult mai bine, pentru ca stomacul să nu fie plin înainte de culcare.
Potrivit statisticilor factorul genetic nu este cel mai întâlnit în patologia bolii, cauzele care duc la o astfel de boală sunt îndeosebi fumatul, sarcina, consumul de alcool, obezitatea, administrarea de corticosteroizi, nitrați, medicamente antiinflamatoare, înaintarea în vârstă. În opinia medicilor boala de reflux gastroesofagian apare datorită unor suferințe și anume a fost asociată cu laringita, astmul bronșic, disfonia, sinuzita, litiaza biliară, sindromul de intestin iritabil.
Alte cauze ale bolii sunt: deteriorarea barierei gastroesofagiene anti-reflux, hernia hietală, rezistența scăzută a mucoasei esofagiene, întârzierea golirii gastrice, crearea unei hipersensibilități esofagiene, dezvoltarea unei infecții cu Helicobacter pylori, agresivitatea foarte mare a refluxului datorat amestecării refluxului acid cu cel biliar. Complicațiile bolii cu reflux gastroesofagian sunt: stenoza peptică benignă, esofagul Barrett, hemoragia digestivă, ulcerul esofagian și perforația acestuia.
Video – Esofagul Barrett:
Care sunt metodele prin care medicul sau specialistul pune diagnosticul în cazul bolii de reflux gastroesofagian?
Medicul face inițial un exament fizic, dar care oferă puține informații pentru a pune un diagnostic exact. Un astfel de examen poate conta foarte mult în cazul în care sunt deja complicații ale bolii, când se poate descoperi un neoplasm esofagian, o stenoză esofagiană, un astm bronșic sau o fibroză pulmonară.
Simptomele specifice bolii de reflux gastroesofagian sunt: regurgitația cu gust acru sau amar a conținutului gastric fără a apărea senzația de greață, durere în spatele sternului cu senzație de arsură, râgâiala sau eliminarea gazelor din stomac pe gură, secreție salivară abundentă, tuse cronică, greutate în respirație (în astm bronșic sau fibroză pulmonară), scădere în greutate, anemie, hemoragie digestivă.
În cazul unui bolnav care are astfel de simptome se face endoscopie digestivă pentru a se evalua intensitatea esofagiei creată de refluxul gastroesofagian. Prin această metodă se pot descoperi complicații ale bolii cum este de exemplu stenoza peptică (îngustarea lumenului esofagian, dificultate la înghițire), sau sindromul Barrett (caz în care celulele ce alcătuiesc mucoasa esofagiană sunt înlocuite cu celule de tip intestinal).
De asemenea se poate observa inflamațiile peretelui esofagian ce apar în esofagita de reflux. Disfagia este un simptom grav al bolii de reflux gastroesofagian și dacă apare la pacient trebuie realizat un examen radiologic pentru evaluarea ei. Medicul poate descoperi și o stenoză peptică sau o hernie hiatală prin această explorare paraclinică, acestea fiind complicații grave ale bolii de reflux gastroesofagian.
Tot pentru stabilirea diagnosticului se determină și variațiile pH-ului esofagian prin pH-metria esofagiană. Dacă pH-ul esofagian scade sub 4, timp de 10 sec, se spune că este un episod de reflux esofagian. În funcție de aceste valori ale pH-ului se poate indentifica un reflux gastroesofagian, se poate descoperi boala, dispepsia, prezența unor leziuni de esofagită. Într-un caz grav, care necesită intervenție chirurgicală anti-reflux, se înregistrează variațiile presiunilor intraluminale la bolnav prin manometrie digestivă.
O altă metodă folosită în diagnosticul bolii este inapetența esofagiană care oferă posibilitatea de a identifica evidențierea refluxului gazos sau non-acid de tip lichid. Refluxul biliar poate fi evidențiat prin măsurarea concentrației de săruri biliare în esofag cu ajutorul testului Bilitec. Un test provocat pentru evaluarea simptomelor bolii este cel denumit Bernstein și care presupune introducerea unei soluții acide în stomac. Pentru depistarea refluxului gastroesofagian se face scintigrafia esofagiană, care dă rezultate foarte bune, elocvente, în procent de 90%.