Colesterolul provine din alimente de origine animală și dacă este în exces duce la scleroza arterelor. Astfel de alimente pot fi ouă, lapte, produse lactate, carne, organe, icre, etc. În mod normal nivelul de colesterol trebuie să fie între 1 g/l – 2,2 g/l. Aceste valori însă depind de vârsta persoanei respective, dacă aceasta este în jur de 50 de ani și colesterolul este mai ridicat, urmând să se stabilizeze după vârsta de 60 de ani.
Colesterolul se produce și în ficat și este transportat de sânge spre organele corpului. Nu este solubil în sânge și de aceea poate duce la formarea depunerilor pe pereții arteriali dacă este în exces. Face parte din lipidele complexe numite steroli care se unesc cu lipoproteinele din sânge ce au densitate scăzută LDL. Lipoproteine LDL sunt nocive deoarece o parte din cele neutilizate se depun pe pereții interiori ai arterelor. Nivelul de colesterol rău LDL la adulți trebuie să fie mai mic de 100-130 mg/dl.
Trei sferturi din colesterol este dus de sânge către organele interne, iar excesul este preluat de lipoproteinele cu densitate mare HDL și dus înapoi la ficat pentru eliminarea sa în bilă. De la bilă colesterolul poate fi evacuat sau recirculat. HDL este considerat colesterolul bun care are acțiune preventivă către ateroscleroză și împotriva dezvoltării bolilor de inimă. La femei colesterolul bun HDL trebuie să fie peste 35 mg/dl. La bărbați colesterolul bun HDL trebuie să fie peste 40 mg/dl. Dacă se ajunge la o valoare peste 60 mg/dl înseamnă că nivelul de colesterol bun HDL este crescut.
Prin consumul de grăsimi saturate (unt, carne), trans-grăsimi (snack-foods), grăsimi hidrogenate (margarina) care apar în bolul alimentar dar și prin colesterolul produs de ficat se ajunge la un exces de colestrol rău LDL și la un deficit de colesterol bun HDL. Acest lucru crește riscul de boli grave în organism, cum sunt: arterita, arterioscleroza, anevrismul, trombozele coronariene. De asemenea, colesterolul este un factor de risc al infarctului miocardic deoarece se depune pe pereții arterelor și formează arterioscleroza, lipsa irigării sagvine la extremități și tromboza arterială.
Prin depunerea colesterolului pe artere apar leziuni ce sunt acoperite de celule și astfel se formează plachete ateromatoase. Astfel de artere pot fi și de la inimă și de la creier, ceea ce înseamnă că riscul de infarct sau accident vascular cerebral este mare, având în vedere faptul că prin desprinderea unei plachete se poate forma un cheag de sânge care poate bloca alimentarea cu sânge spre inimă și creier.
Unii oameni au prea mult colesterol deoarece consumă prea multă carne de vită, carne de porc, alimente ce conțin grăsimi saturate. În plus, consumul de grăsimi poate duce la obezitate, boli de inimă și la impotență. Mare atenție cu grăsimile saturate deoarece acestea sunt un ,,inamic” al sănătății, sunt principalul factor al creșterii nivelului de colesterol rău LDL în sânge. Surse alimentare de grăsimi saturate sunt: carnea de vită, untul, margarina, untura, uleiul de palmier, ouăle, laptele, brânza, uleiul de nucă de cocos și altele.
Dacă nivelul de colesterol este mai mare de 200 mg/dl este hipercolesterolemie, deci în mod normal nivelul său trebuie să fie sub 200 mg/dl. Dacă nivelul de trigliceride este mai mare de 150-199 mg/dl este hipergliceridemie. Trigliceridele trebuie să fie sub 150 mg/dl. Dacă sunt peste 500 mg/dl este foarte grav deoarece există un risc mare de afecțiuni cardiace și accident vascular cerebral. Cei care au nivelul total de colesterol peste 240 mg/dl au un risc crescut de a suferi de boli de inimă.
Pentru scăderea trigliceridelor și a colesterolului din sânge trebuie să se consume pește care conține acizi grași Omega-3 cum sunt heringii, macroul și somonul. Acizi grași Omega-3 conține și uleiul din semințe de in și de aceea ajută de asemenea la reducerea nivelului de colesterol și trigliceride din sânge.
Trigliceridele în exces pot duce la hipertensiune arterială, hipercolesterolemie, obezitate abdominlă și dibet zaharat. Medicii cardiologici spun că un risc de infarct miocardic și de accident vascular cerebral este și nivelul crescut de trigliceride din sânge, de aceea acestea nu trebuie să fie în exces chiar dacă nivelul de colesterol este în limitele normale.
Medicii recomandă testarea nivelului de colesterol și de trigliceride pentru prevenirea bolilor de inimă. Pentru determinarea leziunilor coronariene ei folosesc o tehnică de anginografie coronariană prin care vizualizează arterele coronare (vasele prin care sângele oxigenat ajunge la miocard sau la mușchiul inimii) prin intermediul razelor X. Astfel sunt descoperite stenozele sau îngustările arterelor cauzate de depunerile de colesterol. Acest lucru este foarte important deoarece astfel de stenoze pot duce la infarct miocardic.
Prin această procedură se poate reduce riscul de infarct miocardic acut. Se realizează într-un laborator special de cateterism cu un echipament complex. Pacientul va trebui să nu mănânce înainte de intervenție, dar poate să bea multe lichide. La locul puncției (în zona inghinală sau la încheietura mâinii) se va face anestezie locală pentru prevenirea disconfortului (care este ca în cazul recoltării de sânge), în rest pacientul va fi conștient cât timp se va aplica tehnica medicală.
Medicul va introduce un cateter prin care va îngloba substanța de contrast ce permite vizualizarea arterelor coronare. Procedura nu va da stări rele pacientului, uneori este posibil să simtă senzație de greață. Prin substanța de contrast care ajunge în vasele coronare și echipamentul special cu monitoare, medicul va depista îngustările și eventualele blocaje din artere. La final, cateterul va fi îndepărtat cu atenție, iar la locul puncției se va pune bandaj.
