O evaluare completă a sănătății cavității orale poate fi efectuată de medicul stomatolog. Acesta va face un consult complet al gurii, va verifica fiecare dinte și va sesiza toate bolile gingiilor care apar din cauza unor deteriorări ale țesuturilor moi și plăcii bacteriene care se acumulează mereu pe dinți.
Gingivita este o problemă care apare la nivelul gingiilor și este cauzată de bacterii. Din cauza bacteriilor care se acumulează pe dinți, se produce inflamația gingiilor și distrugerea dinților. Dacă dinții nu sunt periați regulat, chiar și în timpul zilei, bacteriile și particulele de mâncare formează în permanență o peliculă gălbuie ce este placa bacteriană și care treptat se transformă într-un strat dur, ca o piatră, ce se numește tartru.
Sângerarea și retacția gingivală nu sunt singurele probleme ale acestei afecțiuni, la unele persoane pot să apară și pungi superficiale pline cu puroi. Persoanele care au deja tartru format pe dinți, nu mai pot face nimic pentru a-l îndepărta cu ajutorul periatului dinților, ei trebuie să meargă la dentist pentru un detartraj mecanic sau cu ultrasunete.
Bacteriile sunt foarte periculoase pentru cavitatea bucală. Acestea se acumulează și la baza dinților și astfel produc gingivita. Factorii care contribuie la apariția gingivitei sunt: fumatul, reacțiile alergice, infecțiile, disfuncțiile endocrine, afecțiunile cardiovasculare, anumite medicamente (pentru tratamentul hipertensiunii arteriale, epilepsiei, poliartritei reumatoide, bolilor cardiace și bolilor autoimune), carența de vitamina C și B3, menopauza, sarcina, pubertatea, nealinierea corectă a dinților, anumiți factori ereditari, afecțiunile gastro-intestinale, virusul herpes.
Slăbirea organismului și inflamația gingiilor sunt rezultatul unor suferințe ca de exemplu: diabet zaharat, tuberculoză, boli ale ficatului, boli ale vazicii biliare, leucemia, reumatismul, afecțiunile organelor din corp. Alte cauze ale gingivitei sunt protezele dentare, aparatele ortodontice și obturațiile necorespunzătoare la nivelul dinților.
În cazul gingivitei nu apare durere dar gingiile sunt umflate și roșii. Deși ajung să sângereze ușor (mai ales la periatul dinților sau la folosirea scobitorii pentru eliminarea perticulelor de mâncare fixate între dinți) nu apare durerea caracteristică unor astfel de leziuni în alte zone ale cavității bucale sau ale feței.
Acumularea de bacterii, de tartru și gingivita sunt factori care duc la apariția respirației urât mirositoare. Treptat gingivita se agravează și astfel se poate suferi de o formă avansată a acestei inflamații a gingiilor numită parodontită. Nici această formă nu este dureroasă însă duce la pierderea dinților.
Gingivita netratată are urmări grave pentru organism. Această afecțiune a fost asociată cu bolile de inimă, bolile pulmonare, atacul de cord și accidentul vascular cerebral. Bolile parodontale pot duce la bolile respiratorii și pulmonare, pot cauza infecții grave mai ales la persoanele care au deja o anumită sensibilitate pulmonară sau anumite leziuni la plămâni existente din cauza altor boli ale tractului respirator.
Infecțiile gingivale și paradontale sunt infecții bacteriene care ajung în sânge și pot produce boli cardiovasculare. Potrivit studiilor realizate de către cercetători, bolile paradontale cresc riscul de boli de inimă și de atac de cord. Bacteriile provoacă infecții, ajung în sângele de la nivelul gingiilor inflamate, pot provoca formarea chagurilor mici de sânge care sunt un risc de blocare a arterelor și de atac de cord.
Femeile gravide au anumite schimbări hormonale în organism și de aceea sunt sensibile la gingivită. După 2-3 luni de sarcină, femeile pot avea gingiile umflate, roșii, sensibile și cu tendința de a sângera ușor. Astfel ele pot suferi de o boală parodontală care provoacă infecții ceea ce poate afecta sarcina, în sensul că este posibil ca fătul să aibă o greutate mai mică decât în mod normal.
Infecțiile cavității bucale pot afecta sănătatea organismului. În urma studiilor făcute în ceea ce privește bolile paradontale, cercetătorii au ajuns la concluzia că gingivita și parodontita reprezintă un factor de risc pentru accidentul vascular cerebral ischemic. Cu cât crește severitatea formei de parodontită cu atât și riscul de accident vascular cerebral ischemic este mai mare.
Inflamațiile parodontale și infecțiile bacteriene sunt cauza prezenței bacteriilor în sânge ceea ce poate duce la fenomele de coagulare intravasculară, la activarea trombocitelor, la creșterea riscului de cheaguri de sânge care pot ajunge la inimă și la arterele cerebrale, provocând blocarea acestora.
Gingivita se previne printr-o alimentație bogată în legume, fructe, carne, lactate și zarzavaturi. Se tratează cu preparate pe bază de plante medicinale care au efect antimicrobian, antiinflamatoriu, astringent și calmant. Infuzia din flori de tei, sunătoare, frunze de nuc și coada-calului ajută în tratamentul acestei afecțiuni prin gargară sau clătiri ale cavității bucale. Cele mai indicate plante sunt nalba mare, mușețelul, salvia, cimbrișorul. Sucurile naturale din dude, mure, portocale, agrișe, coacăze negre sunt remedii pentru gingivită.
