Dumbetul este o planta perena care creste in regiunile cu pajisti sau paduri din Europa, pe coasta Marii Mediterane, atat in nord cat si in est. Aceasta planta are aspectul unui semiarbust de pana la 40 cm, frunzele sunt verzi cu marginile puternic dintate, iar florile hermafrodite, tubulare, de culoare roz-violet. Dumbetul este cunoscut si cu numele de jugarel, dumbat sau sclipet, face parte din familia Lamiaceae si are denumirea stiintifica de Teucrium chamaedrys.
De la aceasta planta se foloseau in medicina traditionala partile sale aeriene. Cu mult timp in urma planta se folosea sub forma de infuzie, tinctura, decoct in tratamentul reumatismului, eruptiilor cutanate, artritei, pentru cresterea poftei de mancare si stimularea digestiei.
Planta avea un continut de ulei esential, substante flavonoide, rasina amara, tanin, fenoli, acizi si lactone, astfel era apreciata pentru proprietatile sale digestive, astringente, aromatice, tonice amare, diaforetice, laxative, carminative, antireumatice si antiinflamatoare. Dumbetul avea aplicatii in gastronomie la aromatizarea unor bauturi, a lichiorurilor, a vermutului sau bitterului.
Astazi aceasta planta nu se mai foloseste deoarece s-a ajuns la concluzia ca utilizarea sa frecventa poate cauza leziuni hepatice destul de grave, datorita unei substante toxice care se afla in compozitia ei.
In zona Marii Mediterane apare dumbetul de camp care face parte din aceeasi familie Lamiaceae si are denumirea stiintifica de Teucrium marum. Acest semiarbust este putin mai inalt, ajunge la 50 cm, are frunzele cu partea inferioara cu perisori, iar florile rozalii. In Antichitate planta era considerata din categoria celor aromatice, folosita atat in tratamentele naturiste cat si la vindecarea unor afectiuni ale animalelor. Aroma sa intensa putea sa alunge oaspetii nedoriti – insectele de orice fel.
De la dumbetul de camp se folosea partea sa superioara – frunzele si florile – care aveau proprietati tonice amare, decongestionante si diuretice. Cu multi ani in urma era folosita in tratamentul bolilor nervoase si afectiunile vezicii biliare. Astazi dumbetul de camp este considerat o planta buna pentru obtinerea unor preparate homeopatice recomandate pentru vindecarea afectiunilor respiratorii.
Decoctul din florile si frunzele dumbetului de camp sunt un remediu excelent sub forma de cataplasme pentru ameliorarea reumatismului, vindecarea ranilor si stimularea activitatii creierului.
Dumbetul de padure este o alta planta perena cu tulpina inalta de 80 cm ce apartine de familia Lamiaceae. Are denumirea stiintifica de Teucrium scorodonia si este originara din Europa. Aceasta planta are tulpine simple sau ramificate, frunzele inferioare mari si verzi, cu petiol scurt, in forma de inima, cu perisori pe ambele fete si inflorescente bogate, alungite, de culoare galbena. Fructele sunt de forma unor achene ovale, netede si de culoare maro.
In trecut dumbetul de padure era folosit in tratarea unor boli si afectiuni in medicina populara sau ca remediu homeopatic. Partile sale aeriene erau utilizate in tratamentul sinuzitei, tusei, bronsitei, afectiunilor respiratorii, balonarilor, in stimularea menstruatiei, vindecarea ranilor. De asemenea, din ea se prepara si anumite bauturi alcoolice (ex. vermutul).
