Hipoglicemia spontană este frecvent anunțată de tulburările neurologice și psihice: stare de agitație, confuzie și negativism, dificultate de concentrare, neliniște, comportament maniacal, vorbire dificilă, cefalee, contracții musculare, afazie, vedere încețoșată, schimbări rapide de dispoziție dar și simptome de nervozitate, slăbiciune la extremități, tremurături, astenie, instabilitate emoțională, teamă, hiperemotivitate, tahicardie, hipertensiune arterială, transpirații reci și tegumente palide. Tu ai avut astfel de simptome? Dacă da, înseamnă că ai suferit un episod de hipoglicemie spontană.
Multe persoane pot avea stări de hipoglicemie ca urmare a agravării unor boli. Simptomele sunt mai mult sau mai puțin grave în funcție de intensitatea bolii. Dereglările se pot produce la ficat, pancreas, adenohipofiză și glandele suprarenale. La un adult sănătos hipoglicemia spontană apare ca o complicație a hipoglicemiei postprandiale sau din cauza postului.
Scăderea rapidă a concentrației de glucoză în sânge duce la apariția primelor simptome ale hipoglicemiei spontane: transpirație exagerată, emotivitate crescută, tremurături, foame, amorțeală, senzație de frig, palpitații, stare de neliniște. Postul și efortul fizic sunt asociate frecvent cu scăderea glicemiei. Simptomele apar la un nivel de glicemie de 50-60 mg/dl.
În cazuri grave când hipoglicemia este severă și se manifestă un timp îndelungat se pot produce leziuni cerebrale ireversibile și nu doar tulburări neurologice. Astfel, unii pacienți pot fi diagnosticați cu deficiențe mintale care se agravează treptat și sunt comparate cu o stare de idioțenie sau demență permanentă.
Hiperinsulinsmul organic este una din cauzele hipoglicemiei spontane. Apare datorită producerii excesive de insulină ca urmare a unei tumori la insulele pancreatice. Cantitatea mare de insulină invadează sângele mai ales după o perioadă de post sau efort și astfel glucoza este folosită mai repede decât este produsă și apare hipoglicemia. Astfel de accese de hipoglicemie sunt mai accentuate în cazuri de scădere în greutate când se țin diete cu un conținut redus de glucide. Tumorile insulelor pancreatice trebuie îndepărtate chirurgical.
Insuficiența corticosuprarenală este o altă cauză a hipoglicemiei și apare din cauza atrofiei și leziunilor glandelor ce sunt consecința unor procese infecțioase, tuberculozei, septicemiei meningococice, febre hemoragice, incapacității de a produce hidrocortizon în cantitate normală. Toate acestea sunt caracteristice bolii Addison și dau simptome de anorexie, vărsături, apatie, astenie musculară, hipotensiune arterială, apariția unor pete negre pe mucoase, deshidratare, creșterea eliminării de sodiu.
Malnutriția severă, distrugerea adenohipofizei sunt cauze ala hipoglicemiei spontane. O astfel de persoană are tulburări funcționale ale adenohipofizei datorate unor tumori, leziuni metastazice, adenoame, chisturi, abcese, atrofii ale glandei.
Alte cauze ale hipoglicemiei spontane sunt: fibroamele și carcinoamele de la ficat, colon și glandele suprarenale, hipotiroidismul, diabetul, distrofia musculară progresivă, hepatita toxică sau virotică, ciroza și alte boli hepatice. Orice boală care se manifestă prin leziuni hepatice poate cauza hipoglicemie. Hipoglicemia spontană se poate produce ca o reacție la medicamente, poate fi patologică sau fiziologică, din cauza intoleranței la glucoză, ca efect la insulină, în urma unei perioade de post, efort fizic exagerat, datorită lactației sau diareei.
Indiferent de cauza care a determinat-o, hipoglicemia spontană poate fi însoțită de dureri de cap, probleme de concentrare, stări de iritabilitate, pofta de a mânca dulce, treziri în timpul nopții, tulburări de comportament, modificări de dispoziție în funcție de situație (persoana este abătută și tristă, iar apoi, în scurt timp devine veselă și plină de viață).
La femei, astfel de stări sunt create nu doar de hipoglicemie ci și de sindromul premenstrual, transformările care au loc în perioada de sarcină, schimbările de la pubertate, carența de magneziu și de sodiu, tulburările de personalitate severă ce apar la vârsta adolescenței, bolile maniaco-depresive, migrenele, demența, boala Parkinson, boala inflamatorie cronică a sistemului nervos, dependența de droguri și bolile ficatului.
