Infarctul miocardic – cauze, simptome si tratament

0
4874

Atacul de cord
Atacul de cord

Infarctul miocardic sau atacul de cord are loc in urma blocajului uneia sau mai multor artere coronare. Arterele coronare sunt cele care ofera sangele oxigenat inimii si se blocheaza cand o placa aeromatoasa din interiorul arterei se rupe si formeaza un cheag de sange in jurul ei. Fluxul sangvin este astfel obstructionat, iar inima nu mai primeste destul oxigen si nutrientii necesari. Celulele musculare mor si, daca in timpul infarctului va fi afectata o parte mare a miocardului, poate surveni moartea bolnavului. Angina reprezinta durerea retrosternala care se produce cand fluxul sangvin miocardic nu ajunge la inima si poate provoca infarct.

Daca o persoana prezinta risc de infarct miocardic si are drept medicatie nitroglicerina, aceasta va recurge la administrarea pastilei cand crede ca sufera un infarct miocardic. Daca durerea nu trece in cinci minute, pacientul trebuie sa apeleze la serviciul de urgenta. Daca acest lucru nu este posibil, bolnavul trebuie sa ajunga cat mai repede la camera de garda sau la spitalul de urgenta.

Studiile arata ca nu mai putin de 40% din infarcturile miocardice care au loc anual duc la decesul bolnavului, jumatate din decesuri avand loc inainte ca pacientul sa ajunga la spital sau cand acesta se afla in camera de garda. Medicii recomanda ca, dupa cererea unei ambulante, bolnavul sa mestece o aspirina, pentru ca aceasta ajuta la reducerea riscurilor. Angina instabila poate provoca infarctul miocardic astfel ca, in acest caz, se va recurge la chemarea ambulantei.

Cauzele infarctului si anginei

Cauza principala a infarctului si anginei este boala coronariana. Aceasta isi face aparitia cand placile aeromatoase se formeaza de-a lungul peretilor interni ai arterelor coronare, provocand incetarea fluxului sangvin spre inima. Aceasta boala debuteaza in general in adolescenta si are o dezvoltare lenta.

Hipertensiunea arteriala, valorile crescute de colesterol si fumatul provoaca deteriorarea arterelor si creste riscul aparitiei infarctului. Trombonul format pe placile de aterom fisurate sau rupte pot duce la diminuarea fluxului sangvin si cauzeaza angina. Ateroscleroza, cocaina, stresul emotional si vremea rece pot duce la spasme arteriale si angina, semn care arata iminenta unui infarct.

Factorii precipitanti ai atacului de cord sunt adrenalina, stresul emotional, exercitiile fizice de lunga durata, privarea de somn si supraalimentatia, consumul de cocaina si nicotina.

Simptomele bolii

Infarctul miocardic are urmatoarele simptome:

  • Durere retrosternala severa
  • Senzatie de sufocare
  • Senzatia unui corp strain in gat si nevoia de inghitire
  • Transpiratiile reci
  • Greata
  • Dificultatile de respiratie
  • Senzatie de moarte iminenta
  • Imposibilitatea de a respira
  • Palpitatii
  • Senzatia de batai rapide si neregulate ale inimii
  • Senzatia de amorteala sau disconfort in brat.

Durerea resimtita in timpul infarctului poate fi descrisa drept:

  • Senzatia de greutate, presiune, apasare, strangere, arsuri, disconfort
  • Durere ascutita sau confuza
  • Durere ce iradiaza de la torace spre partea stanga a corpului
  • Dureri difuze
  • Dureri ce nu se amelioreaza prin apasare pe piept sau inspiratie fortata
  • Dureri ce debuteaza cu intensitate mica, insa cresc mult in cateva minute.
  • Disconfortul poate fi intermitent si se recomanda apelul la ambulanta cand:
  • Durerea retrosternala nu se amelioreaza sau se inrautateste in cinci minute de la administrarea nitroglicerinei
  • Durerea retrosternala nu se agraveaza in cinci minute.

Angina instabila este recunoscuta datorita simptomelor sale:

  • Dureri frecvente de 3 ori pe zi
  • Dureri  ce isi cresc brusc intensitatea si frecventa
  • Durerea apare oricand
  • Angina nu raspunde la nitroglicerina.

Factorii de risc in infarctul miocardic

In majoritatea cazurilor, boala coronariana este factorul care duce la infarct miocardic. Diabetul, hipertensiunea arteriala, fumatul, colesterolul crescut si istoricul familial cu afectiuni cardiace predispun bolnavul la infarct. In vederea diminuarii riscului atacului de cord se poate tine cont de:

  • Oprirea fumatului
  • Diminuarea valorii colesterolului seric
  • Diminuarea valorii tensiunii arteriale
  • Tratamentul diabetului
  • Mentinerea unei greutati optime
  • Exercitiile fizice regulate
  • Controlul emotiilor
  • Tratarea depresiilor
  • Reducerea stresului
  • Evaluarea efectelor anticonceptionalelor
  • Evaluarea efectelor terapiilor hormonale
  • Administrarea zilnica a unei pastile de aspirina.
Infarctul miocardic poate duce la aritmie

Infarctul miocardic poate avea si riscuri ce nu pot fi controlate de bolnav. Acestea sunt:

  1. Istoricul medical familial
  2. Varsta si sexul (boala apare dupa 45 de ani la barbati si 55 de ani la femei).

Daca bolnavul prezinta una sau mai multe simptome, acesta ar trebui sa apeleze la medic, pentru a se evita complicatiile. Dupa ce bolnavul sau un apropiat al acestuia suna la ambulanta, se recomanda mestecarea unei aspirine netamponate in afara cazului in care bolnavul sufera de alergie la aspirina sau ulcer. Tratamentul incepe inca din ambulanta, iar personalul medical va oferi prim-ajutor.

Simptomele de infarct miocardic pot fi diferite si nu se vor lua in calcul decat daca sunt resimtite drept dureri extreme.

Bolnavul poate apela la medicul cardiolog, medicul de urgenta si chirurgul cardiovascular pentru a primi ajutor medical si sfaturi.

Investigatiile medicale

In timp ce bolnavul este transportat la spital, se va recurge la evaluarea ritmului cardiac, cel respirator si tensiunea arteriala, efectuand o electrocardiograma. Cand acesta ajunge la camera de garda se va efectua anamneza, examenul fizic si o noua electrocardiografie. Testele de sange vor arata prezenta troponimei care semnaleaza existenta unei leziuni cardiace. Daca testele indica un risc mare de atac de cord, pacientul va fi trimis la laboratorul de cateterizare cardiaca.

Cateterizarea cardiaca este procesul ce consta in introducerea unui tub fin pe langa artera din brat si picior pana la inima. O substanta iodata va fi injectata, permitand vizualizarea arterelor coronare pe un ecran. Astfel medicul va putea observa eventualele blocaje ale arterelor si modul de functionare a inimii.

Daca artera este intr-adevar blocata, se recurge la angioplastie sau bypass coronarian. Daca testele nu indica infarctul miocardic, investigatiile vor continua in vederea descoperirii afectiunii.

La 2-3 zile dupa atacul de cord se efectueaza investigatii si teste in vederea evaluarii gradului de functionare a inimii. Investigatiile prin care trece bolnavul sunt:

  • Ecografia cardiaca
  • Electrocardiograma de stres
  • Ecografia  cardiaca de stres
  • Scanarea cardiaca cu perfuzie
  • Angiograma.

Tratamentul

Infarctul miocardic necesita interventia de urgenta. Angioplastia, medicamentele si procedeele chirurgicale de restaurare a  fluxului sangvin previn lezarea permanenta a miocardului si ajuta la salvarea vietii bolnavului.

In ambulanta, bolnavul primeste oxigen, nitroglicerina si antialgici precum morfina pentru ameliorarea durerii. Aspirina si alte medicamente asemenea ei pot fi administrate pentru evitarea cresterii in dimensiune a trombilor. Este important ca bolnavul ce prezinta simptome de infarct miocardic sa ajunga cat mai repede la spital spre a primi ingrijiri medicale bune. Tromboliticele se administreaza intravenos si circula prin sange pana cand ajung la nivelul coronarelor, unde dizolva trombii.

Operatia pe cord deschis

Personalul ambulantei trebuie sa recunoasca infarctul miocardic si sa transporte pacientul cat mai repede la spital. Daca pacientul ajunge intr-un spital bine dotat, va putea trece prin cateterizare cardiaca si medicul va stabili daca stadiul urmator al operatiei va fi bypass-ul.

Dupa ce sufera un infarct miocardic, pacientul va trebui sa ramana internat cateva zile pentru a i se monitoriza ritmul cardiac, tensiunea arteriala si efectele medicamentelor. Monitorizarea post-atac de cord este necesara pentru evitarea sau tratarea complicatiilor. Studiile arata ca administrarea medicamentelor care scad nivelul de colesterol seric scad riscul infarctului.

Riscul de aparitie al unui nou infarct miocardic este scazut de administrarea de aspirina, si alte medicamente antiagregate dupa ce bolnavul a cazut prada unui astfel de episod. Este important ca bolnavul sa renunte la fumat dupa ce a avut un atac de cord. Cei care continua sa fumeze dupa ce au trecut prin astfel de crize cardiace sunt mai predispusi de doua ori decat cei care nu fumeaza.

Infarctul miocardic poate avea complicatii tardive daca lezeaza portiuni mari de miocard. Daca doar o mica parte de miocard este afectata, atunci inima va functiona normal si dupa atacul de cord. Leziunile care apar la nivelul ventriculului stang afecteaza functionalitatea inimii de a pompa. Daca zona care produce ritmul cardiac este afectata, dupa atacul de cord bolnavul va suferi de aritmie. Dupa atacul de cord se recomanda intrarea bolnavului intr-un program de reabilitare care are scopul de a diminua riscurile de deces in urma bolilor de inima.

Medicamentele pentru ameliorarea afectiunii

Anumite medicamente impiedica formarea de trombi si reduc riscul aparitiei anginei instabile sau riscul evolutiei acesteia in atac de cord. Aceste medicamente sunt: aspirina, antiagregatii plachetari, anticoagulantii, nitrati, beta blocantii, inhibitorii de glicoproteina, blocantii canalelor de calciu si inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei.

Tratamentul chirurgical

Infarctul miocardic necesita bypass coronarian cand bolnavul se afla intr-o criza severa, iar viata sa este in pericol. Daca atacul de cord nu poate fi tratat cu medicamente se va recurge la aceasta metoda. Pacientii cu diabet zaharat care fac infarct miocardic vor necesita un bypass coronarian, asa cum si cei ale caror distrugeri la nivel arterial nu pot fi tratati prin intermediul angioplastiei vor ajunge sa treaca prin operatia de bypass. In cazul in care, in urma infarctului, si musculatura valvelor cardiace este afectata, chirurgul va trebui sa repare si sa inlocuiasca acesti muschi in timpul bypass-ului.

Angioplastia a devenit in ultimul timp o buna optiune pentru tratarea infarctului miocardic. Studiile spun ca angioplastia reduce riscul aparitiei ingustarii arterei si reduce si riscul de deces daca se recurge la angioplastie cu montare de stent.

Tratamentul atacului de cord incepe sa aiba o rata de succes tot mai mare in ceea ce priveste prelungirea vietii si in reducerea complicatiilor la nivelul inimii. In anumite cazuri, infarctul miocardic poate duce la aparitia unor probleme grave care pun in pericol viata bolnavului, iar deciziile legate de situatiile fatale trebuie luate de bolnav sau de familia acestuia inainte de deteriorarea excesiva  sanatatii acestuia. Dupa diagnostic, medicul va stabili impreuna cu bolnavul optiunile terapeutice de care acesta dispune. Resuscitarea cardiovasculara va fi facuta daca este cazul, folosindu-se si metode mai agresive de mentinere a pacientului in viata.

Evitarea bolii

Studiile arata ca infarctul miocardic nu mai este „la fel de popular” in ultimii ani, incidenta numarului de atacuri de cord scazand in ultimii ani. Si numarul de decese cauzate de aceasta boala a scazut semnificativ. Aceste lucruri se datoreaza masurilor luate de populatie in vederea prevenirii bolilor de inima. Cele mai importante masuri care pot fi luate de oameni in vederea evitarii infarctului miocardic sunt:

  • Stoparea fumatului
  • Dieta echilibrata
  • Controlul nivelului de colesterol seric
  • Activitatea fizica regulata
  • Controlul tensiunii arteriale
  • Metode de relaxare
  • Metode de diminuare a stresului
  • Metode de terapie a depresiei si furiei.

Medicii recomanda dieta bogata in vitamina B5, B12 si acid folic care reduc nivelul seric al homocisteinei. Desi nu se cunosc motivele medicale pentru care vitamina B combate atacul de cord, se recomanda ingerarea acesteia din alimente si nu sub forma de supliment alimentar.

Efectul infarctului asupra vietii pacientului

Infarctul miocardic schimba viata pacientului inca din mometul in care isi fac aparitia primele simptome. Dupa externare, bolnavul se simte nelinistit, simtind ca timpul petrecut in spital poate fi prea scurt, si nu se mai simte pregatit sa se intoarca la viata cotidiana. Nelinistea bolnavului se poate datora lipsei personalului pregatit din preajma sa pentru a trata eventualele complicatii cu rapiditate. Pentru reducerea riscului de aparitie a unui nou infarct miocardic, medicul il poate sfatui pe bolnav sa ia masuri:

  1. Reducerea si stoparea fumatului
  2. Administrarea zilnica a antiagregantilor sau aspirinei
  3. Scaderea nivelului colesterolului seric
  4. Controlul tensiunii arteriale cu ajutorul medicamentelor prescrise de medic
  5. Alimentatie bogata in peste
  6. Reducerea stresului
  7. Participarea bolnavului la programe de reabilitare cardiaca
  8. Consum de alcool cu moderatie
  9. Afectiunea fata de persoanele apropiate.

Dupa infarctul miocardic, pacientul trebuie supus unor teste pentru a se vedea riscul unui nou atac de cord. Printre miturile medicale se afla cel care spune ca viata sexuala bogata poate provoca infarctul, accidentul vascular cerebral sau chiar moartea. Potrivit medicilor, activitatea sexuala poate fi reluata dupa un infarct vascular cand pacientul se simte capabil de acest lucru, fara riscuri.

Loading...

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here