Nasul poate fi lovit foarte ușor deoarece este o parte vulnerabilă a feței în cazul unor evenimente violente. Leziunile osului malar și a nasului pot fi produse din cauza unor lovituri accidentale la nivelul nasului. În urma acestor accidente pot avea loc tumefieri ale țesuturilor faciale sau chiar fracturi ale nasului. Ambele stări patologice produc un disconfort destul de mare, însă unele pot fi mai grave sau mai puțin grave.
În contextul unor lovituri directe asupra feței pot apărea vânătăi, dureri la nivelul cartilajului și osului nasului și tumefieri ale țesuturilor. La copii pot să apară astfel de incidente mai des deoarece ei la joacă sunt destul de neatenți și se pot lovi.
Dacă edemul este la nivelul feței și nu este prea mare se poate aplica o compresă cu gheață pentru ameliorarea inflamației și calmarea durerii. De asemenea se poate duce și copilul la un medic pentru a fi siguri că tumefacția nu este foarte gravă și nu apar complicații. În majoritatea cazurilor poate să apară hemoragie nazală care se poate opri prin prinderea nasului cu mâna. Dacă traumatismul este destul de grav și hemoragia puternică, victima este bine să fie dusă cât mai repede la spital.
În contextul unor accidente apar frecvent fracturi ale nasului. Acestea sunt mai frecvente la copii și mai rare la adulți. La copii apar multe accindente deoarece ei sunt mai neastâmpărați și mai neatenți. Indiferent că este un traumatism anteroposterior sau lateral la nivelul nasului, cert este că poate avea loc o fractură la scheletul osului nazal. Astfel de fracturi pot fi orizontale, verticale, cu sau fără deplasare și determinate de intensitatea traumatismului și de direcția loviturii.
Cele mai rar întâlnite sunt fracturile anteroposterioare de la piramida nazală a nasului care pot da complicații ca de exemplu: infundarea oaselor proprii, fractura lamei etmoidului. Dacă lovitura este laterală se poate produce deplasarea laterală a piramidei, smulgerea marginilor libere ale nărilor și fractura oaselor nasului. Din cauza șocurilor traumatice laterale se produce de asemenea și fractura scheletului cartilaginos sau ruperea cartilajului.
Victima care a suferit o fractură a scheletului nazal va avea durere intensă care apare brusc, va auzi zgomotul produs de ruperea osului nasului și disconfort intens din cauza traumatismului mai ales pe linia fracturii. Poate avea sângerare nazală intensă și tumefiere a țesutului din jur.
Durerea este severă și are caracter pulsatoriu, iar în timpul vorbirii mușchii faciali au o mișcare limitată. Edemul este mai mare în interiorul nasului iar respirația nazală se face cu dificultate. Tendința este de a duce mâna la nas însă la palparea acestuia senzația va fi foarte dureroasă iar tegumentele este posibil să fie deteriorate, să prezinte răni sângerânde și vânătăi.
În astfel de cazuri victima trebuie transportată la spital unde va face un examen radiologic pentru estimarea fracturilor și a leziunilor. Tratamentul se face sub anestezie deoarece durerile sunt foarte mari, chiar insuportabile. Consultația medicală se face încă de la început sub anestezie deoarece este aproape imposibil de a palpa nasul victimei (aceasta simte durere intensă și poate fi și în stare de șoc).
După aceea se poate verifica gravitatea fracturii, dacă există emfizem subcutanat provocat de fragmentele osoase ce au rezultat în urma traumatismului. Dacă fracturile sunt deja profunde tratamentul este mai complicat, se poate recurge la intervenția chirurgicală dar nu înainte de a face analizele de sânge pentru eventualitatea aplicării unei transfuzii de sânge dacă va fi necesar. În cazuri de deformări endonazale și deteriorări ale mucoasei nazale este indicat să se aplice tampoane cu soluții speciale medicinale pentru oprirea săngerării și aspirația sângelui din nări.
Se folosesc soluții antiseptice și cu proprietăți vasoconstrictoare care ajută la aspirația și eliminarea secrețiilor nazale. Medicul va face anumite manevre manuale sau cu ajutorul instrumentarului medical pentru redresarea fracturii, pentru ridicarea fragmentelor osoase fracturate, pentru repunerea lor la loc în cazul în care sunt deplasate. După astfel de metode de prim ajutor realizate de cadrele medicale se bandajează nasul și se urmează un tratament cu antibiotice pentru prevenirea infecției.
Unele vânătăi formate în urma traumatismului se pot vindeca mai greu din cauza deteriorării profunde a țesutului din cauza fragmentelor osoase și formării proceselor inflamatorii. Uneori pot să apară și diferite complicații dacă sunt afectate anumite vase de sânge sau nervi ceea ce duce la o sensibilitate exacerbată și necesitatea protejării zonei nasului, deoarece nervii deteriorați se pot recupera într-un timp îndelungat, chiar de câteva luni.
